Ce-ar aduce TTIP: NU indicaţiilor geografice pentru produsele tradiţionale, salut călduros OMG-urilor

Indicaţiile geografice pentru produsele tradiţionale, cum ar fi salamul de Sibiu, magiunul de Topoloveni etc. nu sunt acceptabile pentru SUA, care mizează pe sistemul de "trade marks."
Campanie Stop TTIP.
Campanie Stop TTIP. (Terra Mileniul III)

Prezent la Bucureşti, Michael Scuse, al doilea om din Guvernul SUA în materie de agricultură, a abordat, în cadrul unei discuţii cu presa, o serie de aspecte legate de TTIP, controversatul parteneriat transatlantic UE - SUA negociat între Washington şi Comisia Europeană, tratat care, reamintim, a stârnit numeroase critici printre activiştii de mediu, activiştii pentru democraţie şi nu numai.

Potrivit Hotnews, în cadrul discuţiilor de la Bucureşti, Scuse a declarat că Statele Unite ale Americii nu vor accepta implementarea sistemului european de protecţie a produselor agro-alimentare prin indicaţii geografice, în viitorul Acord transatlantic de liber-schimb (TTIP) UE-SUA.

"Cred că SUA a afirmat foarte clar că indicaţiile geografice pe care Uniunea Europeană vrea să le implementeze în TTIP nu sunt acceptabile pentru noi. Am spus clar că avem un sistem de mărci comerciale înregistrate (trade marks) foarte bun, prin care produsele pe care UE vrea să le protejeze vor deveni mărci înregistrate în SUA. Dar chestiunea indicaţiilor geografice, am spus-o destul de limpede, nu este acceptabilă", a declarat adjunctul secretarului american pentru Agricultură.

În prezent, în UE, produse româneşti ca Salamul de Sibiu sau Magiunul de Topoloveni pot fi comercializate doar dacă au fost produse în România, în anumite zone indicate. Dacă se renunţă la sistemul de protecţie prin indicaţii geografice, piaţa s-ar putea umple de magiun de Topoloveni produs în Danemarca şi cârnaţi de Pleşcoi produşi în Albania.

Scuse a răspuns şi unor întrebări legate de controversatul subiect al organismelor modificate genetic (OMG), recomandând europenilor culturile de organisme modificate genetic (OMG), pe motiv că aşa poate fi crescută producţia pentru a răspunde nevoilor alimentare ale unei populaţiei globale în plină ascensiune. Articolul integral poate fi citit aici

Reamintim în context că peste 3.200.000 de cetăţeni ai UE au semnat pentru oprirea negocierii TTIP şi a renunţării la CETA, tratatul similar între UE şi Canada, temându-se, printre altele, că în urma ratificării acestor tratate vor fi invadate cu organisme modificate genetic iar economiile locale, în loc să prospere, vor avea, dimpotrivă, de suferit.

Principalele temeri ale promotorilor campaniei STOP TTIP sunt că aceste acorduri comerciale, extrem de controversate având în vedere secretomania care le-a înconjurat, vor acorda o putere fără precedent corporaţiilor şi aceasta va aduce daune statelor de drept, protecţiei mediului şi drepturilor cetăţeanului.

De ce se opun atâţia oameni TTIP-ului? Pentru că, în opinia lor, acest tratat nu este bun pentru afaceri, nu va aduce numeroase locuri de muncă, ba dimpotrivă.

TTIP nu este despre comerţ liber - între UE şi SUA există deja relaţii comerciale de mulţi ani precum şi tratate - ci despre "armonizarea reglementărilor”, explica recent Jürgen Maier, directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, coordonator al campaniei europene STOP TTIP, iar "armonizare" înseamnă, practic, modificarea standardelor după care funcţionăm în prezent, pentru a corespunde nevoilor corporaţiilor din SUA.

Astfel, "dacă în UE noi avem legislaţie care interzice utilizarea organismelor modificate genetic, în SUA ei nu au o asemenea legislaţie iar firmele de business înţeleg reglementările prin care europenii interzic OMG-urile nu ca fiind legitime ci ca fiind împotriva comerţului cu astfel de produse modificate genetic", a explicat Maier.

Mai amintim că cel mai controversat aspect al TTIP şi CETA (tratatul UE - Canada) sunt aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private, legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.