Franţa ar putea interzice importurile americane de gaze de şist
Într-o mişcare ce ar putea supăra SUA – care deja are mari probleme în a convinge UE să adopte controversatul acord TTIP – Franţa discută în prezent o posibilă interdicţie a importurilor de gaze de şist americane.
Instalaţie de foraj pentru fracturare hidraulică. (Captură Foto)
Ministrul francez al Energiei Segolene Royal discută în Parlament despre aplicarea unei posibile interdicţii privind importurile de gaze de şist din SUA.
Discuţiile au la bază temerile exprimate de unii membri ai Parlamentului francez că exporturile americane de gaz natural lichefiat (GNL) către Europa au conţin de gaz natural, din care 40% au fost gaze de şist, ecologiştii şi unii legiuitori susţinând că acest lucru este în contradicţie cu propria interdicţie a Franţei în ceeace priveşte exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică.
Două companii franceze - Électricité de France (EDF) şi compania de utilităţi Engie - au semnat anterior contracte pentru a cumpăra GNL din SUA, în timp ce statul francez are un interes mare în amândouă companiile. Statul francez deţine 75% din compania EDF.
Guvernul socialist francez a fost supus presiunilor de către ecologişti nu numai ca fracturarea să nu aibă loc niciodată pe teritoriul francez, dar şi să se asigure că niciun un gaz obţinut prin fracturare nu va pătrunde pe teritoriul Franţei.
“Este o ipocrizie totală. Fracturarea hidraulică este interzisă în Franţa pentru a evita poluarea, dar cumpără gaz de şist din altă parte, lucru care va afecta populaţiile locale”, a declarat Paul Reynard, purtător de cuvânt al campaniei Stop Shale Gas.
SUA este cel mai mare exportator din lume de gaze de şist, furnizând deja acest produs Braziliei, Argentinei, Portugaliei sau Belgiei.
Fracturarea hidraulică a fost interzisă în Franţa în 2011 din motive ecologice. Anul trecut, mass media franceză a publicat un raport acreditat de guvern care a analizat o alternativă mai sigură la fracturarea hidraulică pentru a extrage gaze de şist.
În Europa, doar câteva ţări – inclusiv Danemarca, Polonia şi Marea Britanie – urmăresc în mod activ să obţină gaze de şist.
