CCR urmează să ia o decizie istorică privind torţionarii

Curtea Constituţională a României (CCR) trebuie să dezbată astăzi o sesizare privind articolul articolul 125 din Codul Penal şi legea 27/2012, care anulează posibilitatea prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile de omor.
Magistraţi ai Curţii Constituţionale. (Epoch Times România)
Epoch Times România
15.10.2013

Curtea Constituţională a României (CCR) trebuie să dezbată astăzi o sesizare privind articolul articolul 125 din Codul Penal şi legea 27/2012, care anulează posibilitatea prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile de omor. Dacă acest articol este declarat neconstituţional, dosarele Revoluţiei, Mineriadelor şi ale torţionarilor ar putea fi închise pentru totdeauna. Având în vedere importanţa dezbaterii privind decizia istorică pe care o va lua CCR, Asociaţia 21 Decembrie organizează manifestaţii în stradă. Pentru a sublinia semnificaţia acestei decizii, Asociaţia "21 Decembrie 1989" organizează marţi, începând cu ora 10.30 un Pichet de protest în faţa Curţii Constituţionale.

Prescripţia i-ar avantaja şi pe torţionarii din lagărele comuniste, foştii comandanţi ai puşcăriilor comuniste care au ucis şi torturat, precum şi persoane din conducerea ţării care au fost implicate în evenimentele din decembrie 1989 şi iunie 1990.

Articolul în cauză susţine următoarele: "Prescripţia nu înlătură executarea pedepselor principale în cazul: a) infracţiunilor contra păcii şi omenirii, indiferent de data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare; b) infracţiunilor prevăzute la art. 174–176 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei".

Acest articol a fost modificat în forma de mai sus prin legea 27 din anul 2012, în scopul anulării posibilităţii de prescriere a răspunderii penale pentru infracţiunile de omor pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie la data intrării în vigoare a acestei legi. Astfel Codul Penal aflat în vigoare face posibil ca dosarele Revoluţiei să poată fi soluţionate fără a exista teama că se va atinge prescripţia iar presupuşii vinovaţi vor scăpa de răspundere. Aceeaşi situaţie se aplică şi în ceea ce priveşte dosarele referitoare la Mineriadele din anii 1990, sau cele referitoare la torţionarii comunişti.

Decizia CCR, va determina dacă România rămâne sau nu în rândul ţărilor în care asemenea crime nu se prescriu, spre exemplu Germania, Marea Britanie, Austria, Finlanda, Irlanda, Danemarca, Olanda, Italia, Estonia, Statele Unite ale Americii, Canada sau Japonia.

Cum vede situaţia IICCMER

IICMER a informat că în cazul în care legea va fi declarată neconstituţională, toate dosarele Revoluţiei vor fi soluţionate prin soluţia de neîncepere a urmăririi penale.

”Consecinţa ar fi că faptele de la Revoluţie pentru care nu se îndeplinise termenul de prescripţie în martie 2012 (şi care deveniseră astfel imprescriptibile) vor fi prescrise definitiv, deci nu se mai poate atrage răspunderea penală a făptuitorilor. Toate denunţurile vor fi soluţionate prin rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale. Precizăm că modificarea din 2012 nu are niciun efect asupra faptelor de omor pentru care termenul de prescripţie a răspunderii penale era deja împlinit”, precizează într-un comunicat IICCMER.

Preşedintele IICCMER, Andrei Muraru, a precizat într-o scrisoare trimisă către CCR că declararea acestei legi ca fiind neconstituţională ar duce la un blocaj greu de reparat. Muraru subliniază că obiectivul legii 27/2012 a fost acela de a securiza posibilitatea cercetării crimelor comise în perioada comunistă.

”Această lege sancţionează încălcarea dreptului la viaţă, cel mai important dintre toate drepturile şi libertăţile recunoscute ale omului. De aceea, acest act normativ reprezintă o necesitate pentru societatea românească, care încă nu şi-a încheiat conturile cu trecutul, inclusiv din perspectiva aflării adevărului cu privire la crimele comise în decembrie 1989. Consolidarea democraţiei în România este, din punctul nostru de vedere, direct legată de sancţionarea crimelor din timpul Revoluţiei române. Aşadar, o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a Legii 27/2012 ar crea blocaje greu de îndepărtat în viitor”, se arată în scrisoarea lui Andrei Muraru.

Torţionarii

Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii comuniste de la Râmnicu Sărat şi colonelul Ion Ficior, comandantul Coloniei de muncă de la Periprava, sunt doi dintre cei mai aspri torţionari ai României, care s-au remarcat prin implementarea unui regim de detenţie abuziv şi represiv ce a dus la moartea a numeroşi deţinuţi politici, care erau consideraţi atunci o ameninţare la adresa noului regim.
Dacă este admisă excepţia de neconstituţionalitate, Alexandru Vişinescu, Ion Ficior, precum şi alţi torţionari ar putea scăpa nepedepsiţi pentru crimele comise asupra deţinuţilor politici pe vremea când erau la conducerea penitenciarelor şi coloniilor de mucă.
România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor