Cazul curios al omului de 75 de ani care nu doarme de 42 de ani

Potrivit ştiinţei, este imposibil ca organismul uman să reziste mai mult de câteva zile fără somn, dar fermierul vietnamez Hai Ngoc, în vârstă de 75 ani, a declarat că nu a dormit nici măcar un singur minut în ultimii 42 de ani.

Viaţa lui Ngoc, a cărui poveste a fost difuzată de mai multe ori în presa şi televiziunea vietnameză şi apare menţionată într-un blog al revistei National Geographic, s-a schimbat puţin din 1975, anul în care a încetat să mai doarmă.

„Nu-mi amintesc dată deoarece nu i-am acordat importanţă. Am crezut că era ceva temporar, dar zilele treceau fără să pot dormi”, a relatat Hai Ngoc pentru EFE în timp ce stătea în faţa casei sale umile, într-un sat îndepărtat din regiunea Que Trung, în centrul Vietnamului.

Ţăranul l-a primit pe jurnalistul de la EFE îmbrăcat într-un costum negru tradiţional şi i-a cerut câteva minute pentru a termina o ceremonie cu care îndepărtează spiritele rele de pe câmpul său.

Agricultura şi vânzarea unui lichior de orez pe care îl produce el, sunt principala sa sursă de venit şi, la 75 de ani, îşi menţine o stare de sănătate de invidiat, care îi permite să plece la muncă aproape zilnic.

„Când eram mai tânăr, profitam de nopţi să lucrez pe câmp sau să curăţ drumul care conduce la casa mea. Acum, când sunt mai în vârstă, nu o mai fac aşa de des, stau acasă uitându-mă la televizor sau fac plimbări şi fumez”, explică el.

Incapacitatea sa de a dormi are multe utilităţi în viaţa rurală liniştită, cum ar fi să stea de veghe zile în şir sau să-şi trezească vecinii atunci când au nevoie să plece pe câmp înainte de răsăritul soarelui.

Hai Ngoc a găzduit în casa sa diferite echipe de jurnalişti: de le televiziuni din Regatul Unit la cele din Tailanda şi Japonia, care, după cum povesteşte, au plecat după câteva zile uimite de incapacitatea sa de a dormi.

„Tailandezii m-au dus la spitalul Danang (cel mai apropiat oraş, la aproximativ 50 de kilometri distanţă) să mă examineze, dar aici mi-au spus că sunt bine. Singura problemă este cea de la mână”, spune el, arătând spre membrele sale, deformate de o bombă în timpul războiului din Vietnam - în care a luptat între 1964 -1966, în partea de nord a Vietnamului.

Dr. Nguyen Gia Thieu care l-a examinat a declarat pentru portalul digital Vietnam.net că această insomnie este ciudată, dar nu periculoasă şi a considerat-o o tulburare a sistemului nervos.

Deşi ţăranul ar dori să doarmă deoarece îşi aminteşte că este "o senzaţie plăcută", nu este îngrijorat de situaţia sa rară.

„Am încercat remedii tradiţionale şi odată mi-au adus chiar pastile de dormit din Saigon, dar nu au avut nici un efect. Numai când beau mult lichior de orez mă duc la pat şi am capul ameţit, dar nu reuşesc să adorm”, spune el.

Lichiorul şi tutunul pe care şi-l plantează singur sunt cele mai mari vicii ale sale, dar nu par să îi afecteze sănătatea. „Nu mă îmbolnăvesc niciodată, nu am nici măcar o răceală”, spune el pentru aceeaşi publicaţie.

Povestea lui ar putea fi coroborată cu o electroencefalogramă care ar înregistra tipul de unde emise de creier timp de câteva zile, dar spitalele din apropiere nu au această tehnologie şi el nu doreşte să-şi părăsească satul.

„Englezii care au venit aici, au vrut să mă ducă la Ho Chi Minh (vechiul Saigon) să mi se facă mai multe teste, dar nu vreau să merg, este departe şi mă simt bine. Nu mă duc niciodată la doctor”, spune el.

Cu excepţia interviurilor sale ocazionale cu presa, Ngoc trăieşte ca oricare dintre vecinii săi şi povesteşte că a refuzat multe oferte în care i s-a propus să se îmbogăţească cu povestea sa.

„O televiziune din Australia voia să mă plătească cu 30 de milioane dong (1.120 de euro) să nu vorbesc cu nicio altă media timp de 18 luni, dar nu mi s-a părut corect să-i refuz pe oamenii care vin de departe să mă vadă”, spune el.

În istorie au existat şi alte persoane celebre care au suferit de insomnie, cum ar fi americanul Al Herpin, care a murit în 1947 la vârsta de 94 de ani după ce a petrecut mai mult de cinci decenii fără să doarmă, potrivit New York Times.

Un alt caz celebru a fost cel al soldatului maghiar din Primul Război Mondial, Paul Kern, care, după ce a fost rănit de un foc de armă la cap, în 1915, a încetat să mai doarmă până la moartea sa, cu peste 40 de ani mai târziu, spre nedumerirea medicilor care l-au examinat.

O posibilă explicaţie a cazului lui Ngoc, respingând înşelăciunea deliberată, este că ar putea dormi în timpul zilei cu ochii deschişi, timp de câteva minute şi în mod repetat, fără să fie conştient de acest lucru.

Ţăranul nu pare să acorde nicio importantă excepţionalităţii sale sau faptului că povestea lui este un nonsens absolut pentru ştiinţă. „Nu ştiu dacă există altcineva ca mine, dar nu-mi pasă. Eu duc o viaţă normală şi nu mă afectează”, precizează el.