Cât de puternic este preşedintele în România?
Politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din SNSPA, a vorbit duminică, într-o intervenţie la Digi24, despre atribuţiile şi puterea pe care o are preşedintele României.
"Preşedintele are aşa-numitele domenii rezervate prin Constituţie. Este vorba de ordinea publică, este vorba despre relaţii internaţionale şi apărare. Sunt domenii rezervate pentru că în cazul în care în şedinţa de guvern se discută aceste probleme, preşedintele poate merge neinvitat. Şi când preşedintele participă la şedinţa de guvern, o conduce, deci influenţează aceste politici în mod direct. În aceste politici, guvernul trebuie să colaboreze în mod strâns cu preşedintele.
În celelalte, preşedintele nu are atribuţii directe, dar dacă se asigură ordinea publică, dacă relaţiile internaţionale sunt echilibrate, atunci, evident, şi dacă apărarea care este legată de relaţii internaţionale este bine organizată, atunci societatea poate să funcţioneze. Pentru că fără aceste funcţii, lucrurile nu funcţionează. Preşedintele este parte a executivului, dar (...) prim-ministru are o putere extraordinară în România, deci şi duminica viitoare va fi foarte important să vedem cum votăm", a declarat Cristian Pîrvulescu.
Analistul politic a remarcat că românii trebuie să aleagă astăzi între 13 candidaţi care sunt foarte diferiţi, ţinem cont de aceste atribuţii, şi de aşteptările pe care le avem de la preşedintele României pentru următorii 10 ani.
"O decadă s-a încheiat, decada preşedintelui Iohannis. Am avut anterior decada Băsescu. Acum va începe o nouă decadă şi va fi foarte important cine se află la Cotroceni", a adăugat Cristian Pîrvulescu.
Politică externă, rol important în alegeri
Reporter: Credeţi că, atât acest context internaţional pe care îl traversăm, războiul din Ucraina, care a început din urmă cu mai bine de o mie de zile, ceea ce am văzut că s-a întâmplat la legăturile din Republica Moldova şi modul în care am văzut că Rusia a încercat să captureze rezultatul votului de acolo, din fericire, fără succes, faptul că Donald Trump a ieşit preşedintele Statelor Unite ale Americii pentru următorii patru ani şi va prelua mandatul în ianuarie, anul următor... toate aceste lucruri vor avea influenţă? Şi dacă da, cât de mare, asupra modului în care vor alege astăzi românii, asupra modului în care românii din diaspora care au votat până acum au ales deja?
Cristian Pîrvulescu: Oricum şi pentru românii din ţară va avea foarte mare importanţă contextul geopolitic, pentru că la el ne referim, pentru că nu cunosc, nu sunt în afară oricărei dezbateri, poate că unii au mai multe informaţii, alţii mai puţine, poate că unii sunt mai uşor de manipulat, alţii mai greu, dar cred că în final, în faţa votului, oamenii aleg şi în funcţie de speranţele pe care le au.
Politica externă nu joacă un rol important nicăieri în alegerile prezidenţiale, de obicei nici în cele legislative, dar de dacă asta va juca, probabil, cel mai important rol pe care l-a avut vreodată la alegerile prezidenţiale din România, din cauza contextului foarte complicat de la graniţa de est a României, din cauza mediului general, din cauza dezbaterilor societale care au început deja câteva bine de un deceniu în ţară şi care au influenţat în mare măsură viziunea multora dintre concetăţenii noştri despre organizarea socială.
Vedem asta şi din sondajele de opinie care au apărut până vineri, arată o dinamică extraordinară, tocmai de aceea ne uităm foarte atent la prezenţă, care creşte în fiecare moment. De ce? Pentru că legitimitatea viitorului preşedinte a României este dată şi de prezenţa la vot. Cu cât prezenţa este mai mare la vot, cu atât importanţa pe care o avea în sistemul politic românesc va fi mai mare.
La o prezenţă mică la vot se va spune că nu are suficient de multă susţinere populară. Pentru ca să ne imaginăm o prezenţă de 60% şi un vot la primul tur de 20% şi la al doilea tur de 55%. Înseamnă de fapt undeva în jur de 30-30% dintre români. E important să fim cât mai mulţi pentru că cel care...
Reporter: Pentru a da legitimitate şi greutate până la urmă celui care a ocupat funcţia de preşedinte a României.
