Care sunt mizele alegerilor parlamentare de astăzi din Iran

Votanţii vor trebui să aleagă 290 de parlamentari şi cei 88 de membri ai Adunării Experţilor care vor numi succesorul liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei. ”Miza acestor alegeri este împiedicarea unui număr mare de radicali să intre în Parlament. La ultimile alegeri parlamentare oamenii nu au mers la vot şi rezultatul s-a văzut. Conservatorii ajunşi în Parlament l-au împiedicat pe Rouhani să implementeze reforme. Dacă Parlamentul este moderat, preşedintele Rouhani va avea mai mult spaţiu de manevră în chestiuni precum libertăţile individuale, deţinuţii politici”, a explicat Saeed Kamali Dehghan, jurnalist iraniano-britanic la ”The Guardian” într-o dezbatere organizată de Frontline Club Bucureşti dedicată consecinţelor acordului nuclear cu Iranul.

El a susţinut că Iranul ”nu este o democraţie deplină, dar nu este nici o dictatură. Aş spune că este o democraţie dirijată. Alegerile nu sunt corecte, dar sunt competitive. Toţi candidaţii trebuie aprobaţi de Consiliul Gardienilor Constituţiei. Din cei 12.000 care şi-au depus candidatura, numai jumătate au fost aprobaţi de acesta. Nici măcar nepotul Ayatollahului Ruhollah Khomeini, fondator al Republicii Islamice, nu a fost aprobat să candideze. În 2013 însă actualul preşedinte Hassan Rohani a candidat şi a creat un mare elan pentru schimbare, iar mandatul său este legitim”.

Saeed Kamali Dehghan a arătat însă că alegerile de astăzi ”sunt importante pentru că în Iran conservatorii au dominat în ultimii 12 ani Parlamentul şi Consiliul de experţi, iar acum reformiştii şi moderaţii încearcă să revină la putere. Mulţi dintre ei au fost blocaţi, dar mai există destui care odată aleşi, pot să formeze o coaliţie. Se aşteaptă o prezenţă mare la vot. Chiar şi jurnaliştii şi activiştii care au fost sau sunt arestaţi cheamă lumea la vot”.

Referitor la alegerea Consiliului de experţi, corpul religios care alege următorul lider suprem, jurnalistul a explicat că ”în teorie în Iran chiar şi liderul suprem poate fi demis de consiliul de experţi, corp ales democratic, de cetăţeni, dar în practică acest consiliu este devotat Ayatollahului suprem”. Totuşi având în vedere că actualul lider suprem, Ali Khamenei este însă în vârstă de 76 de ani, dacă el moare în următorii 8 ani, acest Consiliu îi va alege succesorul. Ca urmare, pentru prima oară şi Adunarea se bucură de mare atenţie.

Alegerile de astăzi sunt importante pentru că în Iran conservatorii au dominat în ultimii 12 ani Parlamentul şi Consiliul de experţi, iar acum reformiştii şi moderaţii încearcă să revină.

Vârful de lance al reformiştilor în aceste alegeri este fostul preşedinte, Ayatollahul Ali Akbar Hashemi Rafsanjani, care a condus ţara din 1989 până în 1997. După Revoluţia Islamică din 1979, Rafsanjani a devenit primul preşedinte al Parlamentului. În timpul războiului dintre Iran şi Irak, el a fost reprezentantul special al lui Khomeini în Consiliul Suprem de Apărare, acţionând ca şi comandant suprem al forţelor militare iraniene. În ultimii ani însă Rafsanjani şi-a pierdut mult din putere, iar doi dintre copii săi au fost arestaţi.

Pentru preşedintele Hassan Rohani alegerile de astăzi reprezintă un vot de încredere în perspectiva realegerii sale la alegerile prezidenţiale din 2017. Rohani participă el însuşi la alegeri, fiind numărul doi pe lista reformiştilor.