Brukenthal, primul muzeu din România, împlineşte 200 de ani. Expoziţiile ce vor fi deschise pe parcursul anului
alte articole
Vizitatorii sunt invitaţi să călătorească în lumile cartografiei, mineralogiei sau a vieţii cotidiene din Transilvania secolelor XVII şi XVIII, să îl redescopere pe Samuel von Brukenthal prin intermediul colecţiilor sale de biblii sau a apropiaţilor din mediul artistic, să pătrundă în povestea balurilor de altă dată, dar şi a grădinii secrete din tapetul oriental al saloanelor palatului. Expoziţiile de artă modernă şi contemporană vor aduce tema patrimoniului cultural în actualitate.
25 februarie 1817 este data la care Muzeul Brukenthal este inaugurat conform dorinţei testamentare a Baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803).
Baronul Samuel von Brukenthal a fost singurul exponent al comunităţii săseşti transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcţii publice în cadrul statului austriac condus de împărăteasa Maria Theresa (1717-1780), cea dintâi funcţie ocupată fiind aceea de cancelar aulic al Transilvaniei.
Numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcţie pe care a ocupat-o între anii 1777 şi 1787, von Brukenthal construieşte la Sibiu un palat în stilul Barocului Târziu, după modelul palatelor vieneze.
Spaţiul fastuos al acestei reşedinţe, ce adăpostea seratele muzicale şi literare patronate de Baron, galeriile de artă, cabinetul de stampe şi biblioteca, a reprezentat un nucleu spiritual de excepţie pentru Transilvania. Colecţiile de artă europeană ale baronului Samuel Brukenthal au fost deschise publicului încă din 1790, cu trei ani înaintea inaugurării Muzeului Louvre, din Paris.
Prin testament, Baronul Samuel von Brukenthal a dispus deschiderea Palatului ca muzeu public, gestul său înscriindu-l astfel în rândul marilor iluminişti ai veacului. Palatul a devenit în 1817 muzeu public, cunoscut ca Muzeul Brukenthal, una dintre primele instituţii de acest gen din Europa.
Simbolul bicentenarului îl constituie ceasul de buzunar al Guvernatorului. Acesta a fost realizat în atelierul ceasornicarului Jaques Ruegger din oraşul elveţian Geneva, în perioada 1780 – 1800. Măsoară 6,3 cm în diametru şi cântăreşte 147 grame.
Cadranul din aur este protejat de sticlă, prezentând motive decorative vegetale şi geometrice ştanţate, cifre arabe şi arătătoare subţiri, în formă de săgeată. Carcasa şi cele două capace de pe spate sunt, de asemenea, confecţionate din aur.
Agenda Bicentenarului 2017 cuprinde multe alte evenimente şi activităţi pe care Muzeul le pregăteşte în colaborare cu parteneri culturali şi invitaţi.
Pasiunea de colecţionar de tablouri, stampe şi numismatică a lui Samuel von Brukenthal este bine cunoscută. Mai puţin cunoscut este interesul baronului pentru adunarea unor mostre valoroase de minerale şi fosile. Concepută asemenea unei călătorii mineralogice, expoziţia vă prezintă, începând cu luna aprilie, mineralele colecţiei Samuel von Brukenthal şi documente de la Arhivele Statului din Sibiu, privind acţiunile sale la principalele mine din Transilvania.
O excepţională expoziţie de cartografie, care se deschide în mai prezintă trei atlase: excepţionalul Spherarum Artificialium cu peste 180 de hărţi şi imagini ale diferitelor oraşe din lume (colecţia baronului Samuel von Brukenthal), Atlas novus terrarium cu 50 de hărţi (colecţia baronului) şi Atlas methodicvs pentru tineri (tipărit la Nuremberg, în 1777).
Expoziţia reuneşte lucrările geografului şi cartografului german Johann Baptist Homann (1664-1724) şi lucrări editate de-a lungul secolului al XVIII-lea, inspirate din munca sa. Homann a rămas cunoscut în istorie prin numeroasele hărţi şi atlase realizate, dar şi prin faptul că a fost propriul editor şi publicist. Pe lângă acestea, expoziţia prezintă diferite hărţi ale Africii, ale celor două Americi etc., realizate de Homann sau, după moartea sa, reproduse de către Homanniani Heredes.
Povestea balurilor din Sibiu şi a importanţei sociale a dansului din secolul al XVIII-lea până la începutul secolului XX este prezentată publicului în luna iunie, prin intermediul unor piese inedite cărora li se adaugă în expunere piese tridimensionale (evantaie, broşe butonieră sau pantofi de bal) şi grafică din colecţia Muzeului.
Expoziţia de biblii. În Brukenthalisches Bibliothekskatalog, inventarul bibliotecii întocmit după moartea baronului, apar menţionate peste 30 de biblii, în limbi precum latină, germană, franceză, engleză, ebraică etc. Cea mai veche Biblie expusă în expoziţie este un incunabul din 1478, tipărit de Anton Koberger, din Nuremberg, iar cea mai recentă este o biblie tipărită la Berlin, în 1786.
În august, Expoziţia Grădina secretă: tapetul oriental din Palatul Brukental îşi propune detalierea elementelor grafice reprezentate în tapetul din saloanele orientale ale Palatului Brukenthal sub aspectul speciilor de plante, păsări şi insecte exotice. Pornind de la descrierea artistică şi cea biologică a acestora, expoziţia include piesele corespondente din colecţiile Muzeului de Istorie Naturală.
Pictura transilvăneană şi centrele artistice internaţionale (1817-1949) se va deschide în luna septembrie. În forme personalizate, evoluţia picturii moderne parcurge în Transilvania aceleaşi etape ca şi în arta europeană occidentală, de la neoclasicism, romantism, la realism, Biedermeier, naturalism, impresionism, romantism târziu sau neoromantism, Art Nouveau sau Jugendstil, iar mai apoi la postimpresionism şi la avangardismul secolului al XX-lea. Referinţa cronologică finală, anul 1947, semnifică încheierea ciclului istoric coerent al naşterii, dezvoltării şi afirmării modernităţii şi modernismului în Transilvania prin măsurile de fracturare societală impuse de regimul comunist. Ca instituţie orientată spre public, Muzeul Brukenthal a deţinut un rol cheie în tezaurizarea şi promovarea valorilor artistice europene şi autohtone.
Capodopere din Colecţia de stampe. Expoziţia prezintă o selecţie dintre cele mai valoroase lucrări din colecţia de stampe a baronului Samuel von Brukenthal, formată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Datate în secolele XVII-XVIII, lucrările expuse sunt stampe de reproducere şi interpretare după marii artişti ai Renaşterii şi Barocului, realizate de maeştri gravori din şcolile germană şi austriacă, franceză, italiană, engleză, respectiv flamandă şi olandeză.
Octombrie: Cabinetul de Cartografie, 1699. Expoziţia prezintă 13 hărţi, planuri şi vedute ale unor localităţi, realizate de Giovanni Morando Visconti la cererea autorităţilor habsburgice. Născut în 1652 în nordul Italiei, Giovanni Morando Visconti este autorul planurilor fortificaţiei de tip Vauban pentru Alba Iulia dar şi al primelor hărţi şi imagini generale ale Sibiului.
Simpozioanele ştiinţifice ale anului bicentenar 2017 îşi propun să omagieze personalitatea Baronului Samuel von Brukenthal, spiritul său deschis, clarvăzător prin care a pus bazele unei culturi a patrimoniului, iar modul în care a gândit constituirea şi funcţionarea muzeului ce îi poară numele demonstrează acest lucru.
Din agenda anului 2017 nu pot lipsi activităţile dedicate copiilor, de la organizarea vizitelor speciale în expoziţii, la concursuri şi exerciţii de creativitate. Ce însemna să fii copil în secolul la XVIII-lea, cum se trăia în Palatul Brukenthal şi, nu în cele din urmă, imaginarul ce înconjoară aceste subiecte, vor deschide uşile muzeului spre o lume fantastică, bogată în poveşti.
