Turneul „Muzica în Palatele României” ajunge şi în patru palate ieşene

Costin Soare, la chitară şi lăută, ne propune un itinerariu sonor care va porni din perioada Renaşterii şi va ajunge până în spaţiile sonore spaniole şi sud americane ale secolului al XX-lea. Iubitorii artei sunetelor se vor lăsa învăluiţi de armonii imaginate de: Valentin Bakfark, John Dowland, Joan Ambrosio Dalza, Isaac Albeniz, Jorge Morel, Ariel Ramirez, Agustin Barrios-Mangore, Heitor Villa-Lobos şi Francisco Tárrega. Astfel, joi 18 august 2016, sunteţi invitaţi de la ora 18, în Sala Voievozilor din Palatul Culturii din Iaşi. O zi mai târziu, tot de la ora 18, recitalul va avea loc în Palatul Cuza din Iaşi – Muzeul Unirii. Sâmbătă 20 august, de la ora 17, muzica bună va răsuna în Castelul Sturdza de la Miclăuşeni, iar concertul final al turneului va fi găzduit duminică 21 august, de la ora 12, de Palatul Cuza de la Ruginoasa.

***

Palatul Culturii din Iaşi, conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, este o îmbinare fericită a mai multor stiluri arhitecturale: neogotic, romantic şi neobaroc. Marcând puternic arhitectura vechii capitale a Moldovei, Palatul s-a impus ca o adevărată efigie încă de la apariţia ei în peisajul urbei. Palatul de Justiţie şi Administraţie din Iaşi, construit între anii 1906-1925 după planurile arhitectului I.D. Berindey, s-a impus prin dimensiunile sale remarcabile. Astfel, turnul central al clădirii, care atinge 55 de metri înălţime, făcea ca Palatul să fie considerat în epocă cea mai înaltă clădire din oraş cu o amprentă la sol de 7330 mp şi o suprafaţă desfăşurată de 34.236, 35 mp. Sala Voievozilor, situată la etaj, este cea mai frumoasă şi monumentală încăpere a palatului, fiind ornamentată distinct de celelalte săli. Numele sălii se datorează unei celebre galerii de portrete ale domnilor Moldovei, pornind de la Decebal, Traian şi Aurelian, trecând apoi la întemeietorii statului medieval şi continuând seria conducătorilor acestui teritoriu până la regele Carol al II-lea. În zona de vest a sălii se află un monumental şemineu de marmură, decorat cu un basorelief care reprezintă un „Arbore istoric”, împodobit cu portretele celor mai însemnaţi domni ai Moldovei, în vârful căruia tronează portretul regelui Ferdinand.

Palatul Cuza din Iaşi este monument istoric şi de arhitectură, construită între 1800 - 1806, în stil neoclasic. Casa Catargiu, azi adăpostind Muzeul Unirii, a fost proprietatea mai multor familii boiereşti precum logofătul Costache Catargiu, hatmanul Constantinică Palade, spătarul Mihalache Cantacuzino Paşcanu. Între 1859-1862 a fost reşedinţa domnească a primului domnitor al Principatelor Unite - Alexandru Ioan Cuza, iar între anii 1916-1919, devine reşedinţă a regelui Ferdinand. Astăzi muzeul expune piese de istorie evocând Revoluţia de la 1848 şi Unirea Moldovei cu Ţara Românească din 1859 (documente, piese de mobilier şi obiecte de decoraţie interioară, obiecte ce au aparţinut lui Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri şi altor personalităţi ale epocii). Muzeul a fost deschis pentru public în anul 1959, cu ocazia sărbătoririi centenarului Unirii Principatelor Române din 1859.

Castelul Sturdza de la Miclăuşeni, a fost construit în stil neogotic între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza şi soţia sa Maria, în satul Miclăuşeni, la o distanţă de 20 km de Roman şi 65 km de municipiul Iaşi. În prezent, se află în proprietatea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Planurile construcţiei au fost realizate de arhitecţii Iulius Reinecke şi I. Grigsberg. Castelul adăpostea o colecţie valoroasă de cărţi şi documente, de costume medievale, de arme, bijuterii, tablouri, busturi din marmură de Cararra, argintărie, dar şi piese arheologice, numismatice şi epigrafice de mare valoare. Numai colecţia de cărţi număra 60.000 de exemplare, multe din ele fiind ediţii princeps sau rarisime. În timpul primului război mondial, castelul a adăpostit un spital militar, iar Maria Ghica şi Ecaterina Cantacuzino au ajutat răniţii ca infirmiere. Marele compozitor George Enescu a vizitat castelul, concertând printre paturile cu răniţi. În anul 1921, prin Legea agrară, ţăranii de pe moşia Miclăuşeni au fost împroprietăriţi cu aproape 1.700 de hectare de pământ, parcelate în 810 loturi. Pentru o lungă perioadă, de administrarea castelului s-a ocupat Ecaterina Cantacuzino, fiica lui George Sturdza şi soţia lui Şerban Cantacuzino. În anul 1944, din cauza apropierii frontului, palatul a fost părăsit de Ecaterina Cantacuzino, care a luat cu ea odoarele bisericii construite de marele logofăt Dimitrie Sturza la 1823. Ea a refuzat iniţial să evacueze biblioteca de mare valoare pe care o adăpostea castelul, predând ulterior Episcopiei Romanului două inventare ale bibliotecii. În iarna anului 1944, au staţionat în castel prizonieri nemţi. Castelul a fost devastat de soldaţii ruşi care au folosit multe cărţi valoroase pe post de combustibil în sobe, vânzând alte volume unor magazine din Târgu Frumos, unde erau folosite pentru împachetarea mărfurilor. Pe lângă cărţi, au dispărut din castel piese de mobilier şi cea mai mare parte din colecţiile familiei Sturdza.

Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa este un palat construit în stil neogotic în anul1804, care a aparţinut iniţial familiei Sturdza. Actualmente este muzeu memorial dedicat Domnului Unirii. La sfârşitul secolului al XVII-lea, familia boierească Sturdza a cumpărat moşia de la Ruginoasa de la Duca Vodă, stăpânind-o timp de aproape 200 de ani. La începutul secolului al XIX-lea, familia Sturdza stăpânea o moşie de 8.000 hectare la Ruginoasa. În primul deceniu al secolului al XIX-lea, mai exact în anul 1804, marele vistiernic Săndulache Sturdza l-a angajat pe arhitectul vienez Johann Freiwald pentru a reconstrui vechea casă boierească de pe moşia Ruginoasa. În anul 1811, Săndulache Sturdza a ridicat în spatele palatului, o biserică de conac, pe locul unde a fost anterior o biserică de lemn. În aprilie 1857, vornicul Alexandru Sturdza, un alt fiu al lui Costache Sturdza, a făcut un împrumut de 60 mii de galbeni la Banca Naţională a Moldovei pe timp de 17 ani, cu o dobândă de 7,25%, ipotecând palatul şi moşia Ruginoasa. Din cauza faptului că debitorul nu a putut achita ratele la termenele stabilite, banca a scos moşia Ruginoasa la licitaţie. În anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Principatelor Unite a cumpărat la licitaţie moşia Ruginoasa de la Banca Moldovei, dorind să-l transforme în reşedinţă de vară. Palatul a fost grav avariat de luptele purtate în apropiere în perioada celui de-al doilea război mondial, din el rămânând doar câteva ziduri de incintă şi bucăţi ruinate de pereţi. În următorii 20 de ani, ruinele au stat în ploaie şi zăpadă, iar locuitorii au luat piatră din ruine. Complexul de la Ruginoasa a fost reconstruit în perioada 1967-1978, fiind refăcut palatul propriu-zis, o parte din zidul de incintă şi doar un bastion în partea de nord-vest. S-a reuşit integrarea în ansamblul muzeistic a doar 13 ha din cele 27 ha pe care le avea iniţial domeniul.

Costin Soare, născut în 1978, s-a impus în lumea muzicii clasice din România în dublă ipostază de interpret şi pedagog al chitarei şi lăutei. A susţinut recitaluri în ţară şi în străinătate; este preşedintele Asociaţiei Culturale Kitharalogos, iniţiator şi director artistic al Festivalului Internaţional “Serile de chitară”, ajuns în 2015 la cea de-a cincea ediţie. Este profesor la Colegiul Naţional de Arte „Dinu Lipatti” şi profesor asociat la Universitatea de Muzică din Bucureşti. A absolvit cursurile de master ale Royal Scottish Academy of Music and Drama – Glasgow, UK, iar în anul 2008 şi-a finalizat studiile la Universitatea de Educaţie din Sapporo, Hokkaido, Japonia, ca bursier al guvernului japonez. Apare frecvent în juriile concursurilor naţionale şi internaţionale din ţară. În 2013 şi 2014 a fost invitat ca profesor la cursurile de vară ale “Academiei Sighişoara”, iar în iunie 2014 a lansat CD-ul intitulat „Nocturne şi dansuri”, cu lucrări pentru chitară solo aparţinând unor creatori ca: Bach, Britten şi Takemitsu. În anul 2015 a susţinut Turneul Naţional „Armonii pascale”, împreună cu actriţa Daniela Nane şi pianista Ioana Maria Lupaşcu. În luna iulie 2016 a fost profesor invitat al Academiei icon Arts de la Sibiu.