Beijingul "studiază" posibilitatea de a cere oficialilor să-şi declare proprietăţile

Autorităţile din Beijing le-ar putea cere în curând cadrelor guvernelor locale să îşi declare public proprietăţile imobiliare, a declarat vineri un înalt oficial din Beijing. Conform Beijing News, viceprimarul Beijingului, Li Shixiang, ar fi declarat că municipalitatea a studiat posibilitatea de a le cere oficialilor să îşi înregistreze detaliile despre proprietăţile lor imobiliare, inclusiv dimensiune, tip şi locaţie.

În articolul Beijing News, preluat şi comentat de AFP, nu se precizează dacă informaţiile pe care le vor înregistra oficialii vor fi strict pentru uzul regimului sau vor fi făcute publice.

Măsura anunţată în presă vine pe fundalul creşterii indignării populaţiei în faţa măririi preţurilor apartamentelor pe o piaţă imobiliară acaparată de oficiali corupţi, mulţi dintre aceştia încercând să-şi camufleze averile câştigate ilegal, cumpărând zeci de case sub identităţi false.

În urmă cu un an, unul dintre cele mai discutate subiecte din China a fost condamnarea la trei ani de închisoare a oficialei comuniste, Gong Aiai, fosta vice-preşedintă şi membră a Consiliului Popular Local din Yulin, după ce s-a aflat că respectiva cumpărase sub patru identităţi false mai mult de 40 de proprietăţi. Poliţia a intervenit în cazul Aiai după ce informaţii despre afacerile acesteia "transpiraseră" pe Internet stârnind o adevărată furtună, căci arătau cât de amplă este corupţia, chiar şi la eşaloanele de jos din partid.

Un alt oficial al partidului Comunist, Zhao Haibin, şef de poliţie în provincia sudică Guangdong a fost "pedepsit" cu demiterea din funcţie anul trecut, după ce s-a aflat că deţinea nu mai puţin de 192 de case în mai multe oraşe.

Deşi China a lansat o mult mediatizată campanie anti-corupţie odată cu venirea la putere a preşedintelui Xi Jinping, în urmă cu un an, nu s-au adoptat reforme reale care să schimbe cu adevărat ceva. Mai mult, activiştii care au cerut ca oficialii partidului comunist să-şi facă publice averile au fost închişi. Ilustrativ în acest sens este cazul lui Xu Zhiyong, condamnat la patru ani de închisoare pentru că ar fi organizat o reţea de activişti ce au îndrăznit să afişeze bannere prin care oficialilor chinezi li se cerea să îşi dezvăluie averea.

În ultima vreme, înalt oficialii care au ajuns în paginile ziarelor acuzaţi de corupţie aparţin aripii "reformiste" a PCC sau sunt rude ale acestora. Dacă aceştia au "căzut" în gura presei şi a oprobiului public nu se datorează vreunei campanii reale anti-corupţie ci este o consecinţă a luptelor interne care se duc în partid.

În ultima vreme, înalt oficialii care au ajuns în paginile ziarelor acuzaţi de corupţie aparţin aripii "reformiste" a PCC sau sunt rude ale acestora. Dacă aceştia au "căzut" în gura presei şi a oprobiului public nu se datorează vreunei campanii reale anti-corupţie ci este o consecinţă a luptelor interne care se duc în partid.

După venirea la putere a noului preşedinte, Xi Jinping, Partidul Comunist Chinez este zguduit de crunte lupte pentru putere mai mult ca niciodată. În interiorul Partidului există două tabere - una aşa-zis reformistă, şi una dură, a lui Jiang Zemin, fost preşedinte înaintea lui Hu Jintao şi a lui Bo Xilai - aşa numita "bandă din Shanghai". Atunci când Xi Jinping a început să preia puterea, aripa dură a încercat o lovitură de stat, în încercarea de a îşi păstra neştirbite privilegiile şi, mai ales, de a ţine ascunsă implicarea lor în cea mai mare campanie de crime din China de după anii anii '80: genocidul împotriva mişcării Falun Gong, practică spirituală a cărei eradicare Jiang Zemin a dispus-o în 1999, gelos că mişcarea, bazată pe valori spirituale străvechi cucerea sufletul poporului chinez.

Aripa nouă a lui Xi Jiping, neimplicată direct în campania de genocid caută cu disperare căi de a salva Partidul, în timp ce aripa veche se zbate să-şi păstreze cât mai mult din putere şi să ţină bine ascunse crimele pe care le-a comis.

Numărul imens de oameni trimis în lagăre de muncă, închisori, centre de spălare pe creier, zecile de mii de cazuri de tortură documentate la ONU, recoltarea de organe pe viu de la prizonierii Falun Gong, sunt "secrete" publice în afara Chinei, discutate la Washington şi Bruxelles, însă, în China, sunt secrete de stat, căci faptele comise le-ar putea aduce lui Jiang Zemin şi găştii sale oricând o condamnare pentru genocid. O instanţă spaniolă cu jurisdicţie internaţională a emis deja mandate de arestare pe numele fostului preşedinte chinez Jiang Zemin, a fostului premier Li Peng şi a altor cinci foşti lideri chinezi, acuzaţi de implicare în genocidul împotriva Falun Gong)

În aşteptarea clarificării supreme, în lupta dintre cele două tabere cad capetele celor din eşalonul doi, victime intermediare sacrificate de partid pe drum.