BCE dă drumul la tiparniţa de bani

Mario Draghi a cerut Băncii Centrale Europene să facă un efort pentru a rezolva problema deflaţiei şi a revitaliza economia europeană injectând pe piaţă 1,1 trilioane de euro.

Preşedintele BCE a propus injecţia de 50 de miliarde de euro lunar până în decembrie 2016.

Propunând o măsură de revitalizare a economiei care a mai fost implementată şi de către Federal Reserve – pompos numită relaxare cantitativă (quantitative easing), Draghi încearcă să crească agresivitatea BCE, în ciuda apelurilor la politici mai conservatoare, venind de la ţări precum Germania.

În SUA, Janet Yellen, şefa Federal Reserve a anunţat recent oprirea injecţiei de capital, care datează, într-o formă sau alta, din 2008, când a izbucnit criza financiara.

Criticii măsurii atrag atenţia că se aruncă pe piaţă o masă monetară fără acoperire, care, dacă nu reuşeşte să dea un restart economic, poate cauza până la urmă devalorizarea monedei, creşterea activităţii speculative la burse, sărăcirea populaţiei şi poate genera hiperinflaţie dacă nu este oprită la timp.

Anul trecut Fontul Monetar Internaţional a emis un atac surprinzător împotriva Băncii Centrale Europene deoarece a permis zonei euro să rămână blocată într-o "capcană a creşterii scăzute", avertizând că va trebui să printeze bani ”cu o convingere totală” pentru a nu ajunge la deflaţie.

”Inflaţia a fost scăzută un timp prea îndelungat. Un eşec persistent de a atinge ţintele inflaţiei ar putea submina credibilitatea băncii centrale”, a anunţat Fondul Monetar Internaţional în raportul anual cu privire la zona euro (...) Un şoc extern negativ ar putea trimite economia în deflaţie. Recuperarea nu este nici robustă şi nici suficient de puternică. Pieţele financiare sunt încă fragmentate, iar costurile mari ale împrumuturilor constrâng investiţiile în ţările cu lacune mari de debit, poveri mari ale datoriilor şi o rată crescută de şomaj”, afirmau atunci reprezentanţii FMI.