Avionul Y-20 ar putea schimba poziţia armatei chineze pe scena globală

Noul avion militar de transport de mare capacitate Y-20 al Chinei este un amestec de imitaţii pe care regimul îl laudă ca punct de referinţă al inovaţiilor chineze. Totuşi, a descrie noul avion ca fiind, pur şi simplu, un alt produs chinezesc contrafăcut ar fi o greşeală cumplită.

Avionul în sine ar putea extinde cu mult prezenţa militară a Chinei în vest, sau în zonele îndepărtate din sud sau est, spre insulele disputate din Marea Chinei. Privind într-un context mai larg, China plănuieşte atât să exporte, cât şi să creeze variante ale avionului Y-20, care ar putea include modele chineze ale unora dintre cele mai temute avioane de luptă din era modernă.

Rădăcinile avionului Y-20 încep ca în cazul multor altor vehicule militare chineze - cu scandaluri de spionaj.

În acest caz personajul principal este un inginer de ştiinţe aerospaţiale, pe nume Dongfan “Greg” Chung. Bărbatul de 75 de ani din districtul Orange din California a fost condamnat la 24 de ani şi 5 luni de închisoare în septembrie 2011 pentru spionaj în numele regimului chinez.

Chung a furat peste 250.000 de documente de la Boeing şi Rockwell, pe care le-a trimis în China. Printre ele se aflau planuri, furate de el în 2006, pentru C-17 Globemaster III, un avion greu, de transport strategic, construit de Boeing - aeronavă cu care noul avion chinez Y-20 se aseamănă foarte mult.

Avionul Y-20 pare să fi fost inspirat şi din alte proiecte. Un raport publicat în 2011 de către Jane’s Information Group (Jane’s) notează că este foarte probabil ca Y-20 să fi fost inspirat şi din proiectele avionului ucrainean An-70 şi ale celui rusesc Il-76, ambele fiind avioane grele de transport. În plus, Jane’s notează că Ucraina a vândut Chinei proiecte pentru un avion similar, iar rapoartele chineze iniţiale au susţinut că avionul Y-20 include părţi din avionul rusesc de mare capacitate Il-76.

China a avut un motiv serios să dorească proiectele străine. Un raport al Congresului din 2010 a susţinut că statul chinez face puţine progrese în privinţa dezvoltării avioanelor grele de transport. Această lipsă a fost, de asemenea, citată de Universitatea Forţelor Aeriene din Australia, care a declarat că “iniţial, China era incapabilă să construiască avioane grele de transport, aşadar, s-a bazat în anii 1990 pe un număr mic de avioane ruseşti Ilyushin-76 (Il-76) pentru transport aerian strategic.”

Dezvoltarea avionului Y-20 pare să fi prins un oarecare elan. La începutul lunii octombrie, ISH Jane’s, o companie globală de informaţii, a raportat că Y-20 a intrat în cea de-a doua fază de testare, după ce avionul a executat primul său zbor pe 26 ianuarie 2013.

Intrarea avionului Y-20 în cea de-a doua fază marchează progresul obţinut în spatele scenei – dacă statul chinez urmează definiţiile comune. Aşa cum notează Jane’s, prima fază s-a concentrat asupra limitelor aerodinamice şi asupra încărcării avionului, în timp ce a doua fază se bazează pe “testarea radarului avionului, a sistemelor de navigare, a autopilotului, a sistemului de dezgheţare şi a fiabilităţii în condiţii climatice extreme.”

Cea de-a treia şi ultimă fază se va concentra asupra expunerii avionului la umiditate şi temperaturi extreme, precum şi asupra testării sale la altitudini mari şi pe suprafeţe accidentate.

O chestiune de logistică

În timp ce logistica ar putea părea să fie o parte banală a activităţilor armatei, de fapt, ea reprezintă o capacitate majoră şi realmente fundamentală – în plus, ea este una extrem de necesară pentru armata chineză, dacă ar dori să prezinte o ameninţare semnificativă.

Aşa cum stau lucrurile acum, logistica reprezintă unul dintre cele mai importante lipsuri ale armatei chineze în domeniul terestru, acvatic şi aerian. China încă depinde puternic de căile ferate pentru a-şi transporta bunurile militare pe distanţe lungi.

Lipsa de logistică a Chinei înseamnă că navele sale nu pot sta pe mare pentru lungi perioade de timp, din moment ce nu dispun de porturi prietenoase. Avioanele sale nu pot desfăşura operaţiuni pe distanţe mari fără să aterizeze pentru realimentare. Şi forţele sale terestre trebuie să fie încartiruite în jurul căilor ferate, care ar deveni foarte probabil ţinte-cheie într-un eventual conflict.

În Marea Chinei de Sud, China a încercat să acopere aceste lipsuri prin construirea unor piste de aterizare şi a unor porturi pe insulele disputate – sau construind, pur si simplu, noi insule deasupra recifelor. Pe uscat şi în aer, totuşi, China se confruntă cu o mare problemă de tehnologie, iar avionul Y-20 este tentativa armatei chineze de a reduce handicap.

Unul dintre principalele avantaje ale marilor avioane grele de transport este acela că pot fi modificate pentru a servi mai multor scopuri. În termeni de logistică, ele pot fi utilizate ca aparate de realimentare pentru avioanele de luptă, sau pentru transportarea trupelor de paraşutişti, sau a echipamentului militar.

Y-20 poate transporta până la 200 de tone, suficient pentru cel mai mare tanc al Chinei, şi anume Tipul-99A2, cu o greutate de 58 de tone. De asemenea, avionul poate zbura pe distanţe de până la 15.300 de km, ceea ce, conform ziarului de stat Cotidianul Poporului, “înseamnă că avionul este capabil să ajungă în orice loc din Eurasia, Alaska, Australia şi nordul Africii".

Intenţii diferite

În timp ce logistica ar putea fi principala utilizare pe care o doreşte China pentru Y-20, totuşi, acesta ar fi doar unul dintre rolurile avionului de transport. China plănuieşte să exporte avioane Y-20 şi să dezvolte câteva variaţiuni pe tema acestuia – de la avioane de spionaj, până la bombardiere.

Informaţiile actualmente publicate despre Y-20 în presa de stat chineză amintesc doar de folosirea avionului pentru transport şi pentru “operaţiuni umanitare”. Totuşi, au existat câteva menţionări cu privire la "celelalte" scopuri ale sale.

“Vom dezvolta un anumit număr de variante ale Y-20 şi cu siguranţă le vom exporta”, a declarat un oficial al companiei Xi’an Aircraft Industry, o filială a China Aviation Industry Corporation.

În prezent, nu s-au menţionat tipurile exacte de variante pe care China le plănuieşte pentru Y-20. Totuşi, câteva indicii au putut fi obţinute analizând avionul Y-8, care va fi înlocuit de Y-20.

Y-8 are, în prezent, 30 de variante, care includ un avion pentru cercetare geofizică şi unul înarmat cu mitraliere grele şi două tunuri de calibru mare.

Avioanele înarmate sunt folosite în mod tipic la susţinerea forţelor de operaţiuni speciale, prin furnizarea de sprijin aerian în proximitate. Avionul american armat AC-130 este unul dintre cele mai temute arme pe câmpul modern de luptă.

Dacă statul chinez îşi va înlocui avionul Y-8 cu Y-20, atunci va ridica în aer un avion cu un spaţiu de transport cu mult mai mare şi cu capacităţi mult mai extinse. Avionul Y-20, după cum se spune, depăşeşte ca performanţă multe alte avioane din clasa sa. De asemenea, rapoartele chineze susţin că, spre deosebire de avionul rusesc Il-76, avionul Y-20 poate ateriza pe aeroporturi mici şi în zone de munte.

“Y-20 oferă industriei militare chineze o platformă creată pe plan naţional pentru producţia internă de avioane de tip cisternă, de sisteme AWACS (sistem de cercetare şi de controlare radar a spaţiului aerian), de avioane grele de patrulare pentru detectarea submarinelor, sau avioane grele pentru recunoaştere electronică”, conform unei analize postate de GlobalSecurity.org.

Analiza susţine că există zvonuri conform cărora statul chinez ar putea folosi avionul Y-20 pentru a testa prototipurile unor arme proprii cu laser, aeropurtate, similare cu sistemul laser american YAL-1, care este încă în fază de dezvoltare. Analiza mai susţine că “un avion chinez înarmat cu sisteme laser s-ar putea asemăna şi mai mult cu programul American Tactical Laser, care presupune instalarea unei arme laser pe un avion militar de tip C-130.”

Un raport al Universităţii Naţionale pentru Apărare din China a cerut corporaţiei chineze Xian Aircraft să construiască 400 de avioane grele de transport Y-20. Raportul susţine că Statele Unite au 700 de avioane medii şi grele pentru transport, Rusia are 800, iar India, 200.

De asemenea, raportul mai susţine că dezvoltarea avionului Y-20 este încetinită de dezvoltarea slabă a motoarelor în China – o problemă comună cu care se confruntată armata chineză în ceea ce priveşte actuala generaţie de avioane de luptă.