China construieşte o flotă de 100 de avioane militare de transport

Armata chineză construieşte o flotă de 100 de avioane militare de transport care vor fi capabile să transporte soldaţi în toată lumea, potrivit unui expert militar rus.

Într-un articol publicat în 16 octombrie pe site-ul Consiliului Rus, Vasili Kaşin, expert la Centrul de Analiză a Strategiilor şi Tehnologiilor cu sediul în Moscova, specializat pe China, afirmă că Armata "de Eliberare a Poporului" (AEP) speră să-şi finalizeze proiectul până în 2020.

Pentru a-şi atinge scopul, China doreşte să achiziţioneze din Rusia, Belarus şi Ucraina avioane strategice Il-76 cu patru motoare şi avioane Il-78 pentru alimentare aeriană. De asemenea, China îşi dezvoltă propriul avion militar de transport de mare capacitate Xian Y-20.

Conform lui Kaşin, calitatea tehnologiei armatei chineze a atins un nou nivel, întrucât AEP este acum o forţă modernizată, capabilă să susţină un război tehnic avansat. Armata chineză are o forţă navală şi maritimă capabilă de operaţiuni în largul oceanelor, precum şi o forţă aeriană strategică puternică, a afirmat acesta.

Se spune că acest proiect face parte dintr-o serie de programe majore create pentru a finaliza transformarea Chinei într-o putere militară modernă. Unul dintre programe urmăreşte să construiască, până în anul 2050, o armată care poate câştiga războaie prin tehnologie informaţională superioară. În acest scop, AEP a stabilit un obiectiv în anul 2000 ca 60% dintre toţi noii recruţi să fie absolvenţi de facultăţi, deşi până în 2009 numărul acestora abia dacă trecuse de 30%. Pentru a atrage soldaţi mai calificaţi, AEP a introdus, de asemenea, oferte complexe de asigurări şi compensaţii mai mari. În perioada 2006-2011 salariile militarilor au fost mai mult decât dublate, ajungând la aproximativ 840 USD pe lună.

De asemenea, Beijingul îşi reajustează structura forţelor armate cu intenţia de a-şi reduce regimentele şi diviziile militare şi forţele aeriene. Trupele terestre ale AEP însumează aproximativ 1,6 milioane din cei 2,29 milioane de membri ai personalului militar, deşi influenţa armatei a scăzut în anii recenţi, atenţia fiind îndreptată mai mult pe forţele maritime şi aeriene.

Antrenamentul de luptă se concentrează în principal pe folosirea sistemelor computerizate pentru operaţiuni mixte şi un accent şi mai mare s-a pus pe armele de precizie, precum artileria de 122 mm şi muniţia ghidată cu rază extinsă de 155 mm. Piloţii forţelor aeriene îşi cresc la rândul lor numărul de ore de antrenament cu o medie de 200 de ore pe an.

Mai mult, China s-a dezvoltat într-un furnizor major de armament, implicându-se în cooperare tehnologică alături de ţări precum Pakistanul. Armele şi sistemele chinezeşti, precum mortierul autopropulsat PLZ-45 de 155 mm, sunt suficient de avansate pentru a intra pe pieţele concurenţiale din Kuweit, Arabia Saudită, Algeria sau alte ţări din Orientul Mijlociu. Programele de arme antisatelit ale Chinei s-au îmbunătăţit suficient pentru a fi comparate cu cele ale altor puteri mondiale.

China este cea de-a doua ţară din lume după SUA care a dezvoltat o navă de război echipată cu un sistem de arme de construcţie proprie şi multifuncţional. Distrugătorul de tip 052D, în prezent supus unor teste pe mare, poate lansa diverse tipuri de proiectile ghidate precum rachete antiavion, rachete antinavă şi rachete antisubmarin, precum şi rachete de croazieră împotriva trupelor terestre.

În plus, China construieşte cinci submarine echipate cu rachete balistice de tip 094 şi rachete balistice JL-2 cu rază intercontinentală.

Un raport încă nepublicat al Comisiei SUA China pentru Economie şi Securitate indică faptul că două brigăzi echipate cu rachete balistice DF-21D au intrat deja în serviciul Armatei de "Eliberare a Poporului", conform unui articol publicat în Washington Free Beacon în 13 octombrie.