De ce nu funcţionează autoreglementarea presei în România (video)

Ioana Avădani, preşedinte al Centrului Român de Jurnalism Independent, a susţinut în cadrul conferinţei ”Media law and self regulation, as Basis for Media Freedom in South East Europe”, organizată de Fundaţia Konrad Adenauer, că autoreglementarea presei nu poate funcţiona în România fără educarea publicului. În opinia ei, drepturile omului şi competenţe în mass-media ar trebui incluse ca materie în trunchiul comun, pentru ca elevii să se familiarizeze cu ele, să ştie ce drepturi şi obligaţii au. Astfel creşti un public responsabil.

Pe de altă parte, Avădani a avertizat asupra faptului că mulţi jurnalişti nu ştiu că pot fi incriminaţi pentru fapte pe Internet precum violarea vieţii private (descrisă într-un fel în codul civil şi în alt fel în codul penal) şi diseminarea de informaţii rezultate din aceasta sau violarea corespondenţei. Alte delicte penale legate de activitatea pe Internet sunt instigarea la ură, diseminarea ideilor rasiste-xenofobe sau negarea Holocaustului.

În opinia ei, aceste lucruri trebuie cunoscute şi de publicul larg pentru că Internetul nu este doar un instrument de lucru al jurnaliştilor, ci şi un stil de viaţă. Avădani a arătat că monopolul de informaţii s-a dizolvat, dar ”democratizarea canalelor de informaţii n-a transferat asupra utilizatorilor tehnologiei cunoştinţele şi responsabilitatea legată de actul culegerii, tratării şi diseminării informaţiei. Tehnologia merge mai repede decât o putem înţelege, mai repede decât Parlamentele şi sistemul de reglementare european”.

Preşedinta CJI consideră că discuţiile despre guvernanţa Internetului la nivel global sunt neliniştitoare pentru libertatea de exprimare pentru ca ”două mari puteri se găsesc pe poziţii restrictive venind din direcţii diferite. Pe de-o parte este China care vrea să controleze Internetul din raţiuni politice, iar de cealaltă parte SUA vrea acelaşi lucru din raţiuni de interese de securitate naţională şi interese comerciale”.

Referitor la autoreglementarea mass-media, Avădani a atras atenţia că aceasta ”funcţionează numai pentru băieţii buni. Băieţii răi nu se vor autoreglementa în veci”. Singura soluţie pe termen lung în opinia ei este educaţia media, care să formeze un public responsabil.

La rândul său, Gelu Trandafir, director de comunicare la Freedom House România, a subliniat că Internetul şi reţelele de socializare au potenţat foarte mult libertatea de exprimare. Fostul membru CNA consideră că nu există niciun temei pentru reglementarea Internetului în România pentru că nu există niciun pericol de concentrare, mediul online fiind cel pe care nici oligarhii nu-l pot controla, şi nici nu este o resursă limitată.

Trandafir a mai reamintit că spaţiul audiovizual este ”singurul sector de media reglementat în România, dar şi cel mai decăzut aşa că reglementarea nu rezolvă mare lucru”. Au existat chiar presiuni din zonă patronilor de televiziuni pentru reglementarea Internetului, însă ele au rămas fără efect.

În opinia reprezentantului Freedom House, o lege a presei poate să facă mai mult rău decât bine în România şi ”este mai important să ai o Curte Constituţională funcţională care a dat două decizii importante legate de retenţia datelor de pe Internet, instanţe care să aplice cum se cuvine Codul Penal şi Civil, şi să se construiască o jurisprudenţă în acest domeniu”.