Avertismentele lui Gorbaciov şi lumea fără arme nucleare a lui Obama

"Sunt foarte îngrijorat de posibilitatea izbucnirii unui război nuclear. Puterile nucleare au în continuare mii de focoase nucleare, iar armele nucleare sunt staţionate în Europa. Asistăm la începutul unei noi curse a înarmărilor", a afirmat ultimul lider sovietic într-un interviu acordat revistei germane Spiegel cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la bombardamentele din Hiroshima şi Nagasaki. Mihail Gorbaciov susţine că SUA au fost şi sunt principalul obstacol în calea realizării unei lumi fără arme nucleare, dar uită să vorbească despre creşterea arsenalului nuclear rusesc, folosind o dublă măsură evidentă.

Să ne amintim că dezideratul unei lumi fără arme nucleare, aşa numitul Global Zero, a fost lansat de preşedintele Obama în 2009, la începutul primului său mandat, ca fiind unul dintre marile sale proiecte de politică externă. Semnarea Noului Tratat START de reducere a armelor strategice cu preşedintele rus de la acea vreme Dimitri Medvedev a părut un mare succes şi un prim pas important în acest sens. Prin acest acord, numărul de focoase nucleare deţinut de cele două ţări urma să fie redus cu 74% iar numărul de vectori (rachete intercontinentale, la bordul submarinelor şi al bombardierelor) urma sa fie limitat la 800, dintre care 700 în uz.

Odată cu trecerea timpului s-a constatat însă că reducerea arsenalului nuclear al SUA s-a produs mult mai lent decât era de aşteptat, iar tema a fost trecută în plan secund. Mai mult, administraţia Obama a investit chiar mai mult decât cea a lui G.W. Bush în menţinerea focoaselor nucleare, potrivit Atlantic Council. Experţii explică acest lucru prin puterea complexului militar-industrial care s-a opus, prin opoziţia republicanilor şi a schimbării contextului pe fondul reînarmării Rusiei.

Obama a preluat această temă lansată de preşedintele Reagan a unei lumi fără arme nucleare, după ce în 2007, Henry Kissinger, Sam Nunn, George Schultz şi William Perry lansaseră o campanie pentru a convinge lumea că aceasta este singura garanţie pe termen lung împotriva pericolului reprezentat de căderea de material nuclear în mâinile unor reţele teroriste.

În interviul pentru Spiegel, Gorbaciov face şi el o pledoarie pentru o lume fără arme, dar acuzând doar SUA pentru eşecul proiectului şi neglijând responsabilitatea Rusiei în acest domeniu. El reproşează SUA că au ţinut morţiş să nu includă în Tratatul New START nicio constrângere pentru efectuarea de teste, dezvoltarea sau instalarea de sisteme de apărare antirachetă de către Statele Unite. Cu alte cuvinte americanii n-au vrut să renunţe la scutul anti-rachetă. În plus, Washingtonul n-a ratificat Comprehensive Test Ban Treaty, care interzicea toate testele nucleare civile şi militare.

Gorbaciov susţine că SUA ar fi principalul obstacol în realizarea Global Zero din cauza armatei şi a complexului militar-industrial. Ultimul lider al URSS operează însă cu o dublă măsură - în timp ce îndeamnă SUA la dezarmare unilaterală, nu suflă niciun cuvânt despre Rusia lui Putin care a anunţat la începutul lunii iunie 2015 că va pune peste 40 de noi rachete balistice intercontinentale în uz anul acesta, ca parte a unui program amplu de modernizare a capacităţilor militare. Nici despre faptul că tot Moscova a ameninţat ţări precum Danemarca cu un atac nuclear dacă participă la sistemul antirachetă al NATO. Mai mult, Rusia desfăşoară sisteme nucleare tactice în Peninsula Crimeea, pe când administraţia Obama sprijină o serie de negocieri neoficiale menite să reducă arsenalul nuclear al Statelor Unite în Europa, relata The Washington Free Beacon.

Prin urmare fostul lider sovietic vede destul de greşit chestiunea cu responsabilitatea. Preşedintele Obama şi echipa sa ar putea fi acuzaţi mai degrabă de pasivitate, naivitate şi neglijenţă faţă de ameninţarea rusească, dat fiind că încearcă să continue eforturile de reducere a arsenalului nuclear din Europa prin programul Track 2 în ciuda ameninţărilor clare venite dinspre Rusia. Totodată, Washingtonul poate fi criticat pentru acordul cu Iranul referitor la programul nuclear al acestuia, care are multe găuri şi care creează incertitudine şi teamă în rândul statelor sunnite care se tem de o hegemonie a Teheranului în regiune. Ţările arabe din Golf şi Arabia Saudită investesc deja mult în apărare şi ar putea căuta să-şi construiască propriile arme nucleare, ca răspuns la un Iran pe care-l percep în continuare ca pe o ameninţare. Astfel s-ar putea declanşa o cursă periculoasă a înarmărilor în Orientul Mijlociu. Rusia deja construieşte sau urmează să construiască centrale nucleare în Iran, Egipt şi Arabia Saudită.

Gorbaciov are dreptate deci atunci când spune că "atunci când la 5 sau 10 ţări au arme nucleare, de ce nu ar putea avea alte 20 sau 30 de ţări. Astăzi o duzină de ţări au condiţiile tehnice necesare pentru a construi arme nucleare. Fie facem paşi către o lume liberă de arme nucleare sau acceptăm că aceste arme vor continua să se răspândească, treptat, pe tot globul". Problema este că imediat vine cu precizarea că acest obiectiv Global Zero nu poate fi realizat "dacă o singură ţară - SUA n.r - adună atât de multe arme convenţionale încât bugetul ei militar aproape este mai mare decât al tuturor celorlalte ţări împreună". Cu alte cuvinte în paradigma de balance of power, Rusia trebuie să-şi păstreze arsenalul nuclear pentru a contrabalansa superioritatea militară absolută a SUA, dar americanii trebuie să-şi reducă bugetul de apărare şi numărul de arme strategice.

Ultimul lider al URSS operează cu o dublă măsură - în timp ce îndeamnă SUA la dezarmare unilaterală, nu suflă niciun cuvânt despre Rusia lui Putin care a anunţat la începutul lunii iunie 2015 că va pune peste 40 de noi rachete balistice intercontinentale în uz anul acesta.

În actualul context în care Moscova ameninţă nu doar Ucraina, ci şi alte ţări europene, un asemenea demers ar fi o nebunie. Faptul că Rusia este net inferioară americanilor în ceea ce priveşte armamentul convenţional nu înseamnă că Washingtonul îşi poate asuma o reducere unilterală, în timp ce Moscova îşi întăreşte arsenalul nuclear.

Nu trebuie uitat că Rusia are în prezent aproximativ 4.500 de focoase nucleare, dintre care 1.800 sunt desfăşurate pe rachete sau în baze militare, potrivit BBC. Mai mult, 700 de focoase nucleare strategice şi 2.700 non-strategice sunt în silozuri, iar 3.500 de exemplare vechi aşteaptă să fie distruse.

Potrivit unor date publicate de Washington Post în octombrie 2014, care cita statistici ale Departamentului de Stat, Rusia dispunea la momentul respectiv de 1.643 de focoase instalate pe rachete balistice intercontinentale, rachete balistice lansate de pe submarine şi bombardiere grele, depăşind astfel SUA care avea 1.642. Tratatul New START limita numărul de focoase nucleare pe care le poate instala fiecare parte la 1.550, stabilind şi o limită de 700 de rachete şi bombardiere şi 800 de lansatoare desfăşurate şi nedesfăşurate. Prin urmare, niciuna dintre părţi nu şi-a îndeplinit angajamentele luate, dar în actualul context dominat de criza ucraineană şi de ameninţările nucleare ale Rusiei, o reducere a capacităţilor nucleare americane pare total nerealistă, ba chiar periculoasă.

Gorbaciov are din nou dreptate când susţine "că armele nucleare sunt inacceptabile şi inumane pentru că pot distruge întreaga umanitate (...) Dacă nu scăpăm de ele, mai devreme sau mai târziu ele vor fi folosite", dar el aplică o dublă măsură evidentă acuzând doar SUA de eşecul Global Zero. Realitatea actuală arată că Rusia, nu SUA, este principalul obstacol în calea unei lumi fără arme nucleare, dat fiind că îşi declară răspicat intenţia de-aşi spori arsenalul nuclear. În plus, nu cred că Washingtonul ar mai putea cauza o tragedie precum cea de la Hiroshima şi Nagasaki. Rusia în schimb este un actor tot mai impredictibil şi mai agresiv.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.