70 de ani de la Hiroshima. Câteva ciudăţenii numerologice

Astăzi se împlinesc 70 de ani de la tragedia nucleară de la Hiroshima, când SUA au aruncat una dintre cele două bombe nucleare folosite împotriva Japoniei (la 6 august 1945 şi respectiv la 9 august 1945), omorând sute de mii de oameni, majoritatea civili.

Folosirea de bombe nucleare împotriva Japoniei a fost una dintre cele mai contestate decizii luate vreodată de politicieni. Aceştia au susţinut că folosirea bombei a scurtat sfârşitul războiului, salvând numeroase vieţi umane. Criticii acestora acuză însă că argumentul este fals, dat fiind numărul uriaş de victime umane, majoritatea civile. Alte acuzaţii ar fi că politicienii s-au folosit de sfârşitul războiului pentru a testa un proiect care costase până atunci o sumă fabuloasă - 2 miliarde USD.

Contextul istoric al momentului este şi el deopotrivă de frământat. Războiul din Europa se sfârşise după ce Germania semnase capitularea sa în 8 mai 1945. Însă în cuibul Aliaţiilor cineva băgase un pui de cuc - U.R.S.S., ţară agresoare la începutul Războiului şi factorul care avea să pornească Războiul Rece, condusă pe vremea aceea de unul dintre cei mai sceleraţi criminali comunişti ai Istoriei - Josif Stalin.

Datorită refuzului japonezilor de a accepta cerinţele Aliaţilor pentru o predare necondiţionată, Războiul din Pacific mergea mai departe. Împreună cu Marea Britanie şi China, Statele Unite ceruseră predarea necondiţionată a forţelor armate nipone în Declaraţia de la Potsdam în 26 iulie 1945. Această declaraţie fusese însoţită de ameninţarea cu o “distrugere promptă şi totală”. Aliaţii aveau Bomba şi erau dispuşi s-o folosească - după cum a şi consemnat istoria.

Preşedintele Truman declara atunci: “Dacă nu acceptă termenii noştri, atunci s-ar putea aştepta la un val de distrugeri precum nu a mai fost văzut pe acest pământ”.

Până în august 1945, proiectul Manhattan detonase cu succes un dispozitiv atomic în deşertul din New Mexico şi ulterior produsese arme atomice de două tipuri.

În urma refuzului Japoniei, o bombă atomică cu încărcătură de uraniu (Little Boy) a fost lansată asupra oraşului Hiroshima în 6 august 1945, urmată de o bombă cu plutoniu (Fat Man), ce a fost aruncată asupra oraşului Nagasaki. Little Boy a explodat la o înălţime de 600 metri deasupra Hiroshimei, declanşând o explozie echivalentă cu 12 mii până la 15 mii de tone de TNT, distrugând 8 km pătraţi din oraş.

Departamentul de Război al SUA a raportat că “un nor impenetrabil de praf şi fum” a acoperit Hiroshima după explozia bombei, fără a se putea evalua imediat pagubele.

În primele două luni după atacuri, efectele acute ale bombelor atomice au ucis între 90.000 şi 166.000 de oameni în Hiroshima şi între 39.000 şi 80.000 în Nagasaki; aproximativ jumătate dintre victimele fiecărui oraş au fost produse în prima zi. În timpul lunilor următoare, un număr mare de oameni a murit din cauza arsurilor, bolilor cauzate de radiaţii şi datorită altora afecţiuni provocate de bombe; numărul victimelor a fost mărit şi de subnutriţie şi alţi factori. În ambele oraşe, majoritatea victimelor au fost civili, deşi Hiroshima dispunea de o garnizoană militară de mărime considerabilă.

A fost pentru prima şi ultima dată, până acum, când au fost folosite arme nucleare. Puterea lor distructivă fără precedent a incendiat clădiri şi oameni şi a lăsat cicatrici fizice şi psihice asupra supravieţuitorilor şi asupra celor două oraşe. “Practic, toate fiinţele vii, umane şi animale, au fost pârjolite”, a raportat AP. La câteva zile după detonarea celor două bombe, Japonia şi-a anunţat capitularea necondiţionată. Cel de-al Doilea Război Mondial se încheiase efectiv.

Bomba atomică, pentru cercetarea şi producţia căreia s-au cheltuit 2 miliarde de dolari, a fost unul dintre cele mai bine păzite secrete de război. Franklin D. Roosevelt şi Winston Churchill au dat semnalul pentru începerea activităţii de recoltare a forţelor atomului. Truman a declarat că germanii încercaseră şi ei să construiască Bomba, dar că eşuaseră să rezolv unele probleme tehnice.

Astfel s-a încheiat cea mai mare tragedie a secolului XX - Cel de-al Doilea Război Mondial - cu detonarea celei mai ucigaşe arme construite vreodată de omenire. Tehnologia era, încă o dată, pusă în slujba ambiţiilor criminale ale liderilor omenirii, ca de alte atâtea ori în istorie.

Câteva ciudăţenii numerologice despre proiectul Manhattan şi atacul de la Hiroshima, poate mai puţin cunoscute

Numerele există peste tot în natură, în jurul nostru. Ele exprimă realitatea, dar şi tipare ascunse, uneori uimitor de răspăndite, cum este de exemplu numărul lui Fibonacci. Alteori exprimă perfecţiunea, după cum este proporţia de aur.

În cazul Hiroshimei:

Primul test nuclear, nume de cod Trinity (Treime) a fost făcut la 16.07.1945, o zi având o cifră numerologică de 33. Cu siguranţă că nu era o treime sfântă, dată fiind distrugerea care a urmat. Apoi, poate din "coincidenţă", 33 / 3 = 11. (despre semnificaţia nefastă, ca să zicem aşa, a numărului 11, într-un articol din viitor).

Testul Trinity a fost efectuat în New Mexico cel de-al 47-lea stat american (cu numerologie 11), stat aflat pe paralela 33 de către cel de-al 33-lea preşedinte al SUA, Harry Truman.

Atacul de la Hiroshima a avut loc pe 6.08.1945, dată care are, de asemenea, o numerologie 33. Avionul care a lansat Bomba se numea Enola (numerologie 47, adică 11) Gay (33).

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.