Moartea poate veni dinspre bulgari. Craiova "anti-nucleară" informează Ministerul Mediului

Reprezentanţii Asociaţiei Civice pentru Viaţă (ACpV) şi ai Grupului de Acţiune Civică (GAC) din Craiova au avut o întâlnire cu ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, întâlnirea vizând proiectul construirii unor obiective nucleare controversate la Radiana, Bulgaria, la doar 4 km de Dunăre şi câteva zeci de kilometri de Craiova.

Cu ocazia întâlnirii de la MMAP, ministrului Mediului i-au fost înmânate documente relevante referitoare la acţiunile societăţii civile din Craiova, oraş a cărui populaţiei ar putea fi afectată de proiectul din Bulgaria. Ministrul a fost informat că, pe baza analizei documentaţiei postate pe site-ul MMAP, precum şi pe baza argumentelor experţilor români şi străini consultaţi, societatea civilă din Craiova şi zonele limitrofe se opune realizării acestor obiective nucleare.

De asemenea, reprezentantele celor două grupuri, profesoarele universitare Luminiţa Şimoiu şi Simona Creţu, i-au expus ministrului Mediului nemulţumirile societăţii civile din Craiova,referitoare la modul în care publicul din România a fost informat şi consultat pe tema contruirii obiectivelor nucleare de la Radiana, Kozoldui, pecum şi asupra modului netransparent în care au fost organizate în România dezbaterile oficiale cu reprezentanţi ai autorităţilor bulgare.

Totodată, conducerea MMAP a fost informată despre deficienţe majore ale proiectelor, şi despre repetate încercări ale oficialilor bulgari de a dezinforma publicul din România, referitor la aceste noi obiective nucleare, prin omisiuni şi/sau ascunderea unor informaţii relevante, cum ar fi faptul că depozitul de deşeuri radioactive de la Radiana urmează să fie construit pe un teren aluvionar, instabil, se arată în comunicatul de presă remis de ACpV redacţiei Epoch Times.

De asemenea, Ministrul român a fost informat cu privire la faptul că există neconcordanţe grave între informaţia referitoare la destinaţia depozitului de deşeuri radioactive, postată pe site-ul MMAP şi informaţia prezentată de oficialii bulgari, incluzând pliantele distribuite publicului pe data de 9 iunie 2016 la dezbaterea de la Craiova şi anunţul public al evenimentului, amplasat la locaţia acestuia – Filarmonica din Craiova – cu mai puţin de 10 min înainte de începerea acţiunii.

"În cazul unei catastrofe nucleare la Kozlodui şi a avarierii unui megadepozit de deşeuri radioactive, subteran (la cca 30 m) amplasat la numai 4 km faţă de Dunăre, costurile care ar urma să fie suportate de România (şi nu numai !) ca stat posibil afectat, vor fi imense, pe lângă pierderea de vieţi omeneşti şi contaminarea, practic ireversibilă a mediului!", au atras atenţia cele două organizaţii.

În acest context ACpV şi GAC au solicitat conducerii MMAP, în cadrul întâlnirii avute în data de 21 iulie a.c., ca, la nivelul Guvernului României, să se obţină garanţii nelimitate din partea Guvernului Bulgariei pentru aceste obiective nucleare, aşa cum a procedat, de exemplu, şi Germania în situaţii similare. Potrivit celor două organizaţii, garanţiile de numai cca 50 milioane de dolari, solicitate de către Guvernul bulgar companiilor implicate in dezvoltarea proiectelor nucleare citate sunt total nesemnificative.

De asemenea, recunoscând dreptul Bulgariei de a construi un depozit naţional de deşeuri radioactive, s-a solicitat ca, pe baza opiniilor experţilor români şi străini, la nivelul autorităţilor centrale de mediu din România, să se realizeze toate demersurile necesare pentru a determina autorităţile bulgare să înlocuiască locaţia de la Radiana, unde solul este aluvionar, cu un sit din zona muntoasă a Bulgariei, mult mai stabil şi sigur, aşa cum este în cazul depozitului de la El Cabril din Spania.

Cu ocazia întrevederii, conducerea ministerului a fost informată şi despre rezoluţia adoptată la încheierea Conferinţei Internaţionale pe probleme de Energie Nucleară, care s-a desfăşurat la Praga în aprilie 2016. Aceasta a fost o iniţiativă românească şi a fost supusă ulterior dezbaterii participanţilor. Forma finală a fost transmisă autorităţilor europene de la Bruxelles pentru ca, la nivel de UE, să se solicite statelor membre condiţii mult mai severe în cazul dezvoltării unor obiective nucleare de anvergură. Dintre acestea face parte şi asigurarea de garanţii nelimitate de către statele implicate în astfel de proiecte şi asigurarea, în prealabil, sub control internaţional, a infrastructurii medicale şi de protecţie a populaţiei în cazul unui posibil accident nuclear.

"Societatea civilă din România ca şi aceea din Bulgaria, consideră că accidentele nucleare de la Cernobîl şi Fukushima au arătat că sunt posibile astfel de catastrofe cauzate deseori de om şi de fenomene naturale, care nu pot fi prevăzute.

Reprezentanţii societăţii civile din Craiova îşi exprimă aprecierea pentru deschiderea manifestată de ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor din România, venind în sprijinul apărării dreptului cetăţenilor la viaţă într-un mediu sigur şi sănătos, conform Constituţiei României.

Societatea civilă din Craiova îşi exprimă sprijinul şi susţinerea pentru ministrul Mediului din România în demersurile sale în acest sens şi speră că acestea vor continua şi în viitor, astfel încât proiecte controversate şi contestate de cetăţeni, aşa cum sunt şi cele de la Kozlodui, să nu obţină acordul autorităţilor de mediu, în context transfrontalier.

De asemenea, societatea civilă din Craiova apreciază implicarea Partidului Verde din România - reprezentat la întâlnirea de la MMAP prin lect. dr. Miroslav Taşcu Stavre - ca fiind singura formaţiune politică din România, care i-a oferit un sprijin concret şi specializat. Partidul Verde a facilitat această întâlnire, şi a fost reprezentat şi la dezbaterea maraton de peste 8 ore, de la Craiova, la data de 9 iunie 2016, pe subiectul mega depozitului de deşeuri radioactive de la Radiana, lângă Kozlodui.", se mai precizează în comunicat.

Reamintim faptul că Bulgaria plănuieşte construirea unor noi obiective nucleare la nici 4 kilometri de graniţa cu România şi anume: construirea unui megadepozit de deşeuri radioactive (350000 tone), realizarea unei noi unităţi nucleare de 1200MW, prelungirea duratei de funcţionare, cu 20 ani, a reactoarelor 5 şi 6.

Cum dezbaterile pe acest subiect au fost un simulacru, peste 15.000 de craioveni au cerut referendum, preocupaţi de siguranţa lor şi a ţării. Edilii Craiovei le-au respins însă cererea, invocând motive halucinante precum „de ce vreţi referendum pentru Kozlodui, când, în definitiv şi maşinile şi vacile poluează, dar nu se face referendum pentru aşa ceva?” sau “şi ce se întâmplă dacă lumea nu vine la referendum şi apoi ne trage la răspundere Curtea de Conturi pentru banii cheltuiţi?”