Atacul asupra sinagogii din Ierusalim provoacă temeri privind izbucnirea unui război religios

Miercuri, pe treptele sinagogii Kehillat Bnei Torah din vestul Ierusalimului – unde au fost ucişi 4 rabini şi poliţistul Zidan Sif al comunităţii druze de către doi palestinieni într-un atac desfăşurat marţi dimineaţa – petele de sânge nu au putut fi şterse în totalitate.
Funeraliile ofiţerului de poliţie Zidan Sif, din comunitatea druză, au loc în satul Yanuh-Jat. (Lior Mizrahi/Getty Images)
Andrei Popescu
20.11.2014

Miercuri, pe treptele sinagogii Kehillat Bnei Torah din vestul Ierusalimului – unde au fost ucişi 4 rabini şi poliţistul Zidan Sif al comunităţii druze de către doi palestinieni într-un atac desfăşurat marţi dimineaţă – petele de sânge nu au putut fi şterse în totalitate.

David Herscowitz, care s-a mutat în Israel din Gateshead în anii 1990 şi este membru al unei patrule locale de supraveghere, a cerut comunităţii ultra-ortodoxe din districtul Har Nof să devină mai puternică în urma acestei tragedii.

“Oamenii sunt îngrijoraţi” a spus el “şi oamenii îşi vor lua măsuri de precauţie. Nimeni nu s-a aşteptat la ceea ce s-a întâmplat aici. Noi ne ocupăm de religie aici. Şi noi credem că Dumnezeu are un plan. Din acest motiv nu veţi auzi oamenii de aici cerând răzbunare şi certându-se dacă ar trebui să existe discuţii pentru pace sau să lupte. Lăsăm acele lucruri politicienilor.”

În timp ce aceia precum Herscowitz – incluzând mulţi din sinagogă – au răspuns la aceste crime prin concentrarea pe credinţă, au existat alţii care avertizează că recenta escaladare a violenţelor ar putea degenera chiar într-un război religios.

Şi este o alarmă care se răspândeşte tot mai mult. Miercuri, Papa Francisc a criticat intensificarea alarmantă a tensiunilor din Ierusalim şi a făcut apel ca ambele părţi să ia acele decizii curajoase necesare realizării păcii.

Iordania, custode a locurilor sfinte musulmane din estul Ierusalimului, a declarat că urmăreşte această situaţie serioasă din oraş, condamnând toate actele de violenţă şi făcând apel la cumpătare şi calm.

Şi în Israel este la fel. Viceministrul israelian al finanţelor Mickey Levy şi ministrul israelian al justiţiei Tzipi Livni au avertizat că acest conflict dintre israelieni şi palestinieni devine tot mai religios.

“Şi un război religios nu poate fi rezolvat”, a declarat Livni.

De asemenea, Yoram Cohen, şeful agenţiei israeliene pentru securitate internă (Shin Bet), s-a referit la aceeaşi problemă. Cohen a declarat marţi unui comitet parlamentar israelian că o mare parte din tensiunea acumulată în timpul războiului din vară se perpetuează în rândul palestinienilor datorită uciderii tânărului Mohammed Abu Khdeir. Un alt factor generator al acestor tensiuni este legat de Nobilul Sanctuar, cunoscut evreilor ca şi Muntele Templului.

Noile violenţe înrăutăţesc relaţiile deja ostile dintre premierul israelian Benjamin Netanyahu şi preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Netanyahu l-a acuzat pe Abbas de incitare la recentele violenţe, datorită apelului făcut palestinienilor de a-şi apăra locurile religioase. La rândul său, Abbas l-a acuzat pe premierul israelian că a contribuit la agravarea situaţiei permiţând vizite provocatoare din partea membrilor Knesset-ului şi ai partidului său, ca parte a campaniei lor de a obţine dreptul de a se ruga în acel loc sfânt.

Tema a fost preluată de mass media israeliană. Sub titlul, “Valul terorii palestiniene începe să semene cu un război religios”, Amos Harel de la ziarul Haaretz a acuzat ambele părţi de crearea aceastei situaţii tensionate. Harel a declarat că guvernul israelian a escaladat situaţia punând accentul pe componenta religioasă a conflictului atunci când s-a arătat neputincios în faţa recentelor eforturi ale activiştilor evrei de aripă dreapta de a schimba situaţia de la Muntele Templului – unde evreii nu au voie să se roage ci doar să efectueze vizite. În ceea ce priveşte tabăra palestiniană, acesta a adăugat că: “Apărarea moscheei Al-Aqsa [situată pe locul sfânt] oferă o scuză potrivită pentru cei care au comis recentele acte de teroare.”

Afirmaţiile făcute de Netanyahu şi de miniştrii seniori că Israelul nu are nicio intenţie de a permite evreilor să se roage în Nobilul Sanctuar nu au fost credibile. Mulţi palestinieni din Ierusalim suspectează că Israelul plănuieşte să dividă sanctuarul şi să le fure patrimoniul.

Realitatea este că aspectul religios al acest violenţe a devenit tot mai dificil de ignorat.

În interviurile cu familiile bărbaţilor responsabili de o serie de atacuri mortale palestiniene, rudele acestora au afirmat de mai multe ori că aceştia erau religioşi şi că moscheea Al-Aqsa însemna foarte mult pentru ei.

Revenind la moscheea Kehillat Bnei Torah, Herscowitz a declarat că se teme că vor mai exista violenţe, adăugând totuşi că situaţia încă se poate schimba. “Nu este nevoie să se amplifice tensiunile. Nu e nevoie să se continue în acest fel. Sunt plin de speranţă”, a adăugat acesta.

Mesajul său a fost repetat într-o vizită la sinagogă de către o delegaţie interreligioasă de creştini, evrei şi musulmani care au vizitat scena crimelor, deşi autorităţile musulmane din Ierusalim şi rabinii seniori israelieni au fost absenţi de la întâlnire.

“Oamenii din toate religiile care se află aici, pe Pământul Sfânt, doresc să îşi exprime credinţa comună că aceasta nu este calea”, a spus rabinul Michael Melchior, un fost legiuitor israelian pe problemele interreligioase. “Putem să avem neînţelegerile noastre, neînţelegeri politice sau religioase, dar aceasta nu este calea”, referindu-se la comiterea de violenţe în numele religiei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor