Ankara: deputaţii se bat "ca turcii" în Parlament. Erdogan pune lesă Justiţiei

După ce pe 5 februarie a fost adoptat un proiect de lege prin care Guvernul impune cenzurarea internetului, limitează folosirea reţelelor sociale şi monitorizează activităţile pe internet, sâmbătă Parlamentul dă undă verde ministrului Justiţiei să se ocupe de controlul organelor judiciare. Opoziţia contestă decizia şi acuză regimul că vrea să acopere scandalul de corupţie în care sunt implicaţi mai mulţi oameni ai prim-ministrului Erdogan. Înainte de vot, a ploat cu pumni între membrii de facţiuni opuse.
Mioara Stoica
15.02.2014

Premierul turc Recep Ergodan erodează Jusţiţia mai rău decât regimul PSD din România. După ce, pe 5 februarie, a fost adoptat un proiect de lege prin care Guvernul impune cenzurarea internetului, limitează folosirea reţelelor sociale şi monitorizează activităţile pe internet, sâmbătă Parlamentul dă undă verde ministrului Justiţiei să controleze organele judiciare.

Opoziţia contestă decizia şi acuză regimul că vrea să acopere scandalul de corupţie în care sunt implicaţi mai mulţi oameni ai prim-ministrului Erdogan. Înainte de vot, a ploat cu pumni între membrii de facţiuni opuse.

Conform CNN, parlamentul turc a aprobat sâmbătă, 15 februarie, o controversată reformă a Justiţiei care are scopul de a consolida controlul guvernului asupra sistemului judiciar. Potrivit opoziţiei, legea urmăreşte să acopere anchetele de corupţie deschise împotriva mai multor personalităţi politice. Votul în Parlament a fost precedat de încăierări violente între membrii majorităţii şi partidele de opoziţie.

Proiectul de lege a fost oprit sub presiunea UE şi SUA. Prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan pusese pe stand-by articolele cele mai contestate în speranţa că va ajunge la un acord cu opoziţia. Dar vineri, 14 februarie, partidul AKP a rupt inerţia prezentând reforma reînnoită în Parlament, iar cum AKP deţine 319 din cele 550 de locuri în Parlament a aprobat-o în etape. Opoziţia a anunţat imediat apel la Curtea Constituţională, înainte ca actul normativ să fie semnat de preşedintele Abdullah Gul.

Opoziţia susţine că noua lege va plasa Consiliul Suprem al Judecătorilor şi Procurorilor (HSYK) şi Academia Sistemului Judiciar, adică întregul sistem judiciar, sub autoritatea ministrului Justiţiei, încălcându-se astfel principiului separării puterilor în stat.

În urmă cu o săptămână scena s-a repetat, atunci când Parlamentul a adoptat un pachet de norme - susţinute de partidul islamic al prim-ministrului Erdogan - prin care regimul a căutat să impună cenzurarea internetului, limitarea folosirii reţelelor sociale şi monitorizarea activităţilor pe internet. Normele sunt considerate abuzive de diferite ONG-uri, asociaţii de jurnalişti turci şi opoziţie, care îl acuză pe Erdogan că vrea să ascundă scandalurile de corupţie care implică miniştri şi figuri apropiate de putere impunând cenzura mass-mediei.

Un imens scandal de corupţie a izbucnit în decembrie odată cu arestarea unor oameni de afaceri apropiaţi lui Erdogan şi a trei fii de miniştri din cabinetul său, acuzaţi de corupţie organizată, spălare de bani şi contrabandă cu aur.

În scandal este implicat şi fiul premierului, Bilal Erdogan, antreprenor. Zvonurile despre o implicare a familiei acestuia însoţită de protestele pieţei care cer demisia lui Erdogan, au găsit un răspuns tipic stilului său: "Eu sunt scopul final al anchetei, dar oricine vrea să mă implice va rămâne cu mâna goală".

Erdogan acuză că scandalul este rezultatul unui complot împotriva guvernului său organizat de Fetullah Gullen - un cleric turc, auto exilat în SUA, care are susţinători în cadrul poliţiei, armatei şi în sistemul judiciar. Erdogan susţine ca Gullen intenţionează să-l submineze în perioada premergătoare alegerilor. Gullen, care critică deseori accesele de autoritate ale regimului, neagă acuzaţia.

Erdogan a răspuns făcând „curăţenie” masivă în cadrul poliţiei şi a sistemului judiciar, schimbând din funcţii mii de ofiţeri şi zeci de procurori.

Cea mai recentă şi impresionantă "epurare" este cea de la sfârşitul lunii ianuarie, când în doar 24 de ore au fost eliberaţi din funcţie 600 de ofiţeri de poliţie din Ankara, Istanbul şi Izmir şi 96 de judecători şi procurori, măsură adoptată în bătaie de joc imediat după călătoria la Bruxelles, unde Erdogan a dat asigurări liderilor UE de respectarea deplină a statului de drept, independenţa justiţiei şi separarea puterilor.

Odată cu adoptarea contestatei reforme a sistemului judiciar - care a fost strivit sub călcâiul executivului – se riscă eşuarea negocierilor pentru aderarea Turciei la UE. În acelaşi timp liderul opoziţiei, Kemal Kilicdaroglu, a reînnoit în mod repetat acuzaţia: primul ministru este "pregătit pentru orice" numai să rămână la putere şi să reducă la tăcere procurorii anti-corupţie.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor