Andreea Paul: Niciun român nu conduce vreun grup de lucru pentru negocierea Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţi

Deşi de stringentă actualitate şi având o miză uriaşă pe termen lung, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) este prea puţin prezent în dezbaterea publică şi politică, remarca prim-vicepreşedintele PNL, Andreea Paul, arătând că niciun român nu conduce vreunul dintre cele 31 de grupuri de lucru create la nivelul Comisiei Europene pentru negocierea tratatului.

"Prinşi în iţele politicii noastre dâmboviţene, pierdem adesea din vedere mizele mari, de stringentă actualitate, la nivel european şi mondial, care îşi fac loc cu greu în dezbaterea publică şi politică din România. Aduc, de aceea, în atenţie Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (Transatlantic Trade and Investment Partnership, TTIP), un proiect de tratat internaţional negociat din iulie 2013 între Uniunea Europeană şi SUA, cu potenţial impact major inclusiv asupra României şi a cetăţenilor ei. În mod regretabil, niciun român nu conduce vreunul dintre cele 31 de grupuri de lucru create la nivelul Comisiei Europene pentru negocierea TTIP.", scrie Andreea Paul, într-un comunicat de presă remis Epoch Times.

Sintetic, TTIP urmăreşte trei mari obiective, respectiv facilitarea accesului mai bun al firmelor din UE pe piaţa americană, reducerea birocraţiei şi armonizarea legislaţiei comerciale între UE şi SUA şi stabilirea de noi reglementări pentru exporturi, importuri şi investiţii, scrie Andreea Paul, care propune cinci măsuri urgente "pentru ieşirea României din pasivitate" şi racordarea ei la aceste tratative cruciale pentru viitoarea configuraţie transatlantică.

"Se consideră că noul acord comercial UE-SUA ar acoperi peste 40% din PIB mondial şi ar aduce economiei UE până la 120 miliarde de euro, pe lângă reducerea semnificativă a costurilor suportate de către întreprinderi. În acelaşi timp, există semnale ferme că siguranţa alimentară şi protecţia datelor cu caracter personal constituie capitole sensibile de negociere pentru partea europeană, care nu trebuie sacrificate pentru comerţul liber.", mai adaugă prim-vicepreşedintele PNL.

Deputatul reaminteşte că Bruxellesul şi Washingtonul şi-au propus încheierea pe tema TTIP până la finele lui 2015 şi constată că România absentează complet în tratative şi că lipsesc poziţiile clare pentru definirea interesului economic naţional. Niciun român nu conduce vreunul dintre cele 31 de grupuri de lucru create la Comisia Europeană pentru negocierea TTIP.

În acest context, Andreea Paul opinează că România trebuie să iasă din pasivitate şi să-şi dezvolte capacitatea de negociere în cadrul noului tratat comercial. Din punctul de vedere al liberalei, o implicarea "proactivă" a părţii române iar impune de urgenţă:

1. Realizarea urgentă a unui studiu privind impactul TTIP asupra economiei româneşti.
2. Cooperarea directă a Ministerului Economiei cu Ministerul Afacerilor Externe pentru definirea strategiei de participare a României la negocierile UE-SUA.
3. Formularea poziţiei României cu privire la noile reglementări privind liberalizarea celor două pieţe ale achiziţiilor publice (cea americană şi cea a Uniunii Europene) pentru companiile europene, respectiv americane. Măsuri pentru deschiderea pieţei româneşti a achiziţiilor publice prin crearea unei practici care să ţină cont de prevederile AAP - Acordul privind achiziţiile publice al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în armonie cu TTIP.
4. Promovarea în cadrul negocierilor a avantajelor comparative şi competitive ale economiei româneşti, aşa cum reies ele din Strategia Naţională de Export, cu accentul pus pe următoarele grupe de produse: autovehicule şi componente auto, maşini şi echipamente electrice, produse chimice, cereale, gaze petroliere, mobilă şi produse din lemn, aluminiu, etc.
5. Formularea strategiei pentru atragerea de Investiţii Străine Directe, acestea suferind scăderi substanţiale în ultimii ani. Definirea poziţiei României în problema ISDS (Investor-to-State-Dispute-Settlement/Rezolvarea disputelor Investitor-Stat) din TTIP, având în vedere „istoria” ţării noastre legată de contracte mai mult sau mai puţin avantajoase încheiate cu companii străine (de ex. Bechtel) sau privatizări (Rompetrol, OMV Petrom). La nivelul Parlamentului European există rezerve serioase cu privire la unele capitole ale TTIP, precum ISDS, reglementarea serviciilor publice sau proprietatea intelectuală, în care abordările americane diferă substanţial de cele europene.

Reamintim în context că cel mai controversat aspect legat de TIIP sunt aşa numitele clauze ISDS. Puternic contestate de societatea civilă, clauzele ISDS, sunt aşa numitele mecanisme de soluţionare a litigiilor investitor- stat (ISDS), mecanisme ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale private de arbitraj legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege care ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj. Deciziile acestor curţi de arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi usturătoare pentru guverne.

Un alt aspect controversat legat de TIIP este legat de modul în care se va realiza acea armonizare a legislaţiei comerciale între UE şi SUA la care s-a referit Andreea Paul. Prezent recent la Bucureşti pentru prezentări pe tema TTIP, Jürgen Maier, directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, coordonator al campaniei europene STOP TTIP opina că TTIP nu este despre comerţ liber - între UE şi SUA există deja relaţii comerciale de mulţi ani precum şi tratate - ci despre "armonizarea reglementărilor”, iar "armonizare" riscă să se traducă în modificarea standardelor după care funcţionează ţările europene în prezent, pentru a corespunde nevoilor corporaţiilor din SUA.

Astfel, "dacă în UE noi avem legislaţie care interzice utilizarea organismelor modificate genetic, în SUA ei nu au o asemenea legislaţie iar firmele de business înţeleg reglementările prin care europenii interzic OMG-urile nu ca fiind legitime ci ca fiind împotriva comerţului cu astfel de produse modificate genetic.", a explicat Maier.

Mai amintim că, prezentă în urmă cu o săptămână la Bucureşti, Elena Bryan, negociator senior în cadrul echipei americane de negociere cu Comisia Europeană privind TTIP a declarat că unii dintre oficialii români i-au lăsat impresia că nu cunosc multe despre Acordul transatlantic de liber schimb. Cât despre îngrijorările exprimate în unele state UE privind TTIP, ea a apreciat că în România negocierile nu ridică preocupări extraordinare. "Nu cred că România a ridicat vreo îngrijorare extraordinară.", a declarat negociatorul american.

Dacă v-a plăcut acest articol, va invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.