Cum motivează CCR decizia de a declara neconstituţională Legea privind pensiile speciale ale magistraţilor
Curtea Constituţională a României a publicat motivarea deciziei de neconstituţionalitate a Legii privind pensiile speciale ale magistraţilor.
“Având în vedere neregularitatea formulării cererii avizului CSM, Curtea constată că Guvernul nu a solicitat avizul CSM, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) coroborat cu art.133 alin.(1) şi art.134 alin.(4) din Constituţie, fiind astfel afectat rolul CSM de garant al independenţei justiţiei”, se arată în motivarea consultată de G4Media.
Mai mult, instanţa a precizat că Guvernul nu a respectat termenul în care CSM putea emite avizul:
“Având în vedere dispoziţiile legale antereferite, Curtea reţine, pe lângă lipsa validităţii solicitării avizului CSM, un alt viciu de neconstituţionalitate a legii, care constă în nerespectarea de către Guvern a termenului în care CSM, în mod legal, putea emite avizul. Având în vedere Fişa circuitului de avizare, acest termen a început să curgă de la data de 28 august 2025, astfel că solicitarea avizului putea fi adresată CSM, în mod valabil, de abia de la această dată.
În schimb, Guvernul a adoptat proiectul de lege la 29 august 2025, punând CSM în imposibilitatea de a-şi exercita rolul de garant al independenţei justiţiei. Or, aşa cum a statuat Curtea, termenele sunt garanţii sine qua non ale exercitării atribuţiilor autorităţilor publice, asigurând coerenţa acţiunii acestora. Eludarea, ignorarea sau încălcarea acestora este contrară principiului legalităţii, iar în contextul procedurii de avizare a proiectelor de lege de către CSM o atare conduită a Guvernului încalcă art.1 alin.(5) raportat la art.133 alin.(1) şi art.134 alin.(4) din Constituţie”.
De asemenea, CCR a mai “observat” că “art.33 alin.(2) teza întâi din Legea nr.305/2022 reglementează, cu titlu general, întinderea temporală a termenului în care orice acţiune de avizare are loc, indiferent că avizul emis este conform sau consultativ. Cu titlu exemplificativ, Curtea reţine că art.172, 207, 208, 216, 220, 225 din Legea nr.303/2022, respectiv art.15, 42, 86, 87, 94, 144, 146, 148 şi 154 din Legea nr.304/2022 reglementează activitatea de avizare a CSM în diferite situaţii, fără a prevedea expres termenul în care aceasta se realizează, aplicându-se, astfel, reglementarea generală din art.33 alin.(2) teza întâi din Legea nr.305/2022”.
“Relativizarea acestui termen în raport cu una dintre situaţiile în care CSM emite un aviz ar echivala cu relativizarea intervalului temporar antereferit în privinţa întregii activităţi desfăşurate de CSM, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept bazat pe reguli, exigenţe, principii şi valori constituţionale. Având în vedere că principiul legalităţii se constituie într-o componentă a statului de drept deoarece o regulă esenţială a statului de drept este aceea că atribuţiile/competenţele autorităţilor sunt definite prin actele normative în vigoare, Curtea reţine că legea criticată contravine şi art.1 alin.(3) din Constituţie privind statul de drept”, se mai arată în motivare.
Reamintim, în acest context, că, recent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacţionat dur şi a cerut explicaţii Guvernului şi Curţii Constituţionale a României (CCR) după ce Kelemen Hunor a declarat într-un interviu acordat Digi24 că Executivul s-ar fi consultat “informal” cu CCR înainte de a-şi asuma răspunderea pe legea privind pensiile magistraţilor.
Într-un comunicat extrem de acid de presă, CSM ţine să transmită că acest demers este “inacceptabil” şi “fără precedent” şi încalcă echilibrul între puterile executivă şi legislativă, pe de o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte.
