"Câţi Georgescu mai sunt?" Expert în război hibrid de la Oxford propune "modelul Maia Sandu" de epurare în forţă a reţelelor de trădători de ţară

Profesorul de diplomaţie digitală de la Oxford Corneliu Bjola a remarcat, în podcastul Epoch Times, că ruşii desfăşoară de mulţi ani un război hibrid pe mai multe paliere împotriva României, ţara noastră fiind - graţie poziţiei sale geografice - o ţintă foarte importantă pentru Kremlin, "un ghimpe" care blochează extinderea influenţei lui Vladimir Putin spre Marea Mediterană.

Scopul ruşilor: vasalizarea României, schimbarea de orientare strategică cu oameni care să facă jocul lor. Deşi nu au reuşit să preia controlul total asupra ţării, sectoare critice ale statului au ajuns deja în mâinile Kremlinului.

"Şi asta este problema cea mare pe care o vedem în momentul de faţă: modul în care pe mai multe paliere putem spune că asistăm la o penetrare destul de serioasă a Rusiei a factorilor de decizie în România pe o perioadă lungă de timp. (...) Mă refer la acele decizii de cedare a unor industrii strategice pentru firme ruseşti. Mă refer la modul în care Marea Neagră a fost cedată, practic, complet, pentru sfera de influenţă rusească", a opinat Corneliu Bjola.

Cum a fost totul posibil? Prin "reţele de trădători de ţară" - din servicii, politică, justiţie - care joacă cu Rusia.

Expertul în război hibrid subliniază necesitatea unei anchete profunde asupra modului în care factorii de decizie au fost infiltraţi sau influenţaţi, pentru a înţelege deciziile controversate care au favorizat interesele Rusiei, şi propune reforme radicale, o "curăţare" în forţă a instituţiilor pe modelul Maia Sandu, care a fost un succes notabil în Republica Moldova.

Redăm mai jos declaraţiile profesorului.

Jurnalistă: Alături de noi, profesorul de diplomaţie digitală de la Oxford Corneliu Bjola, care nu este doar profesor de diplomaţie digitală, ci şi expert în război hibrid, unul dintre puţinii experţi în război hibrid pe care-i are România. La serviciile dlui Bjola au apelat, după invazia Crimeei, de exemplu, lituanienii.

Intrând direct în subiect, aş vrea să începem cu ultimul subiect fierbinte care zguduie România acum - percheziţii la un general SIE în rezervă, doi foşti ofiţeri SRI, un fost procuror militar, implicaţi într-un caz de corupţie din Vaslui. Aceştia ar fi încercat să schimbe directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare din judeţul Vaslui pentru a proteja un afacerist. Din dosar a rezultat că cei implicaţi acolo ar fi încercat să-l ajute şi pe Călin Georgescu să iasă din ţară printr-o angajare fictivă la Viena ca să fenteze controlul judiciar.

Fostul general SIE era conectat şi cu Sorin Ovidiu Vîntu, cel care promovează intens pe reţelele sociale ideea de RoExit. Acelaşi Sorin Ovidiu Vîntu se oferea să-i pună lui Georgescu la dispoziţie tot ce are nevoie ca să-şi împingă influenţa mai departe. De asemenea, fostul general SIE este apropiat de gruparea mercenarului Horaţiu Potra, mai scrie presa. Vedem deci o încrengătură de corupţie cu infiltraţii în servicii, mă rog, foşti ofiţeri de servicii, Georgescu, Potra, tot felul de legături ciudate.

Acest caz este evident un caz de corupţie în care sunt implicaţi foşti ofiţeri de servicii. Nu este izolat, aproape că nu există mare afacere de corupţie sulfuroasă unde să nu găsim şi nişte conexiuni către servicii, ceea ce ridică întrebarea: cine conduce de fapt statul român şi cine trage toate aţele? Şi vedem iarăşi legătura servicii - corupţie - Georgescu - Rusia. Cum vedeţi tot acest mix, toată această încrengătură de interese?

Pun întrebarea în lumina faptului că a anunţat Nicuşor Dan, preşedintele României, o nouă strategie naţională de apărare, care ar urma să fie adoptată cât de curând, cu doi piloni mari, lupta împotriva marii corupţii şi războiul hibrid. Iată că vedem acum şi un caz care ne arată clar că acestea două se întrepătrund. De la dumneavoastră cum se vede?

Corneliu Bjola: Este într-adevăr un caz foarte emblematic pentru ceea ce se întâmplă în momentul de faţă. Şi o să-l adresez imediat. O precizare. De ce legătura între diplomaţia digitală şi război hibrid? Pentru că cele două se întrepătrund. De când am început să mă uit, diplomaţia digitală se referă la tot acest rol al tehnologiilor noi emergente, digitale, de la platforme, la AI, la inteligenţă artificială. Acum mă uit şi pe quantum. Ce rol au ele în modul în care activităţile diplomatice se desfăşoară pe negocieri, pe comunicare de criză, în sfârşit diplomaţia publică? La început toate aceste lucruri erau destul de pozitive, să spunem. Erau axate pe cooperare.

Partea întunecată a început să apară cam din 2014–2015. De aici m-am lovit eu de toată această zonă a hibridului. Deci cele două au o coerenţă logică. Cam 80% din prelegerile mele iniţial erau pe partea pozitivă, acum, 80% din prelegerile mele pe diferite universităţi, în sfârşit academice, ţin de partea de dark side, de partea hibridă. Deci cele două sunt legate. Ăsta este motivul. Nu intenţionam la început să mă ocup de hibrid, dar m-am lovit de hibrid tocmai pentru că toată această tehnologie a fost instrumentalizată din punct de vedere strategic, militar, de către Rusia şi, din ce în ce mai mult, de către China.

Întorcându-mă la problematica românească, trebuie să ţinem seama de faptul că aflăm întotdeauna, ne uităm la aceste incidente care apar, că e vorba de Ceauşescu, că este vorba de toate aceste probleme care mai apar cu scandaluri, cu Vidraru, cu lucrătorii imigranţi, că suntem în continuare luaţi prin surprindere de ceea ce se întâmplă.

N-ar trebui să fim luaţi prin surprindere, pentru că România întotdeauna a fost o ţintă, cel puţin după Crimeea, a fost o ţintă pentru Rusia. Din punct de vedere geografic, România este un ghimpe pentru Rusia. Se află într-o zonă în care ea poate să întretaie proiectarea de forţă dinspre Rusia spre Marea Mediterană şi interesul ei de la bun început a fost că această posibilă interferenţă să fie neutralizată.

Cum neutralizezi această influenţă? Evident, vasalizând ţara, încercând să faci o schimbare de orientare strategică cu oameni care să facă jocul Rusiei. Este un fel de nouă divizie, numită Tudor Vladimirescu, sau Ana Pauker, sau Teohari Georgescu, care, într-adevăr, să se ridice în picioare şi să salute cu mâna la chipiu de fiecare dată când sună un telefon de la Kremlin. Problema este cum faci acest lucru. Şi aici încercam să spun de ce acest război hibrid este de lungă durată.

Mă bucur că preşedintele Nicuşor Dan a început să vorbească de faptul că acest război hibrid are loc de 10 ani. Eu am insistat pe această idee de mult timp. Şi nu numai eu, dar am insistat destul de vocal, că nu s-a întâmplat numai în 2024, nu s-a întâmplat numai în timpul pandemiei, este o perioadă mai lungă. Raportul Procurorului General spune acest lucru: cel puţin din 2019. Aş merge mai departe, în 2014.

De ce insist pe această idee? Şi asta are legătură şi cu cazul de care vorbiţi. Pentru că dacă ne concentrăm numai pe noiembrie, cum într-un fel raportul Procurorului General a încercat să sugereze la un moment dat, în fine, ancheta se desfăşoară în trepte - să vedem mai departe ce se va întâmpla, dar dacă ne concentrăm aşa, scăpăm poza cea mare.

O astfel de pregătire de război hibrid are loc în mai multe etape. Şi trebuie o anchetă foarte serioasă de penetrare rusească a României după 2014, după Crimeea, cel puţin în acel moment. Aceasta înseamnă să ţineţi seama că modul în care operează Rusia are mai mulţi vectori.

Un vector este corupţia. Deci, pe cine faci tu să se alinieze cu interesele tale? Evident, pe cei care oricum sunt vulnerabili, care sunt uşor coruptibili. De aici toată problema cu aceşti foşti condamnaţi penal, care, într-adevăr, au pierdut cam tot şi au nevoie oarecum să-şi revină din nou în ce consideră ei situaţii de putere. Deci, atragi şi încerci să ai nişte grupe ţintă pe care tu încerci să le corupi.

Aş merge mai departe pe zona de decizie. S-au întâmplat lucruri stranii şi nu o spun numai eu, dar am spus-o de mai multe ori, de fiecare dată mi s-a părut că se trece prea uşor pe lângă ele. Marea Neagră este o poziţie strategică pentru Rusia. România stă ca un ghimpe, pentru că poate să interfereze cu proiecţia de forţă a Rusiei spre Mediterană. Cum face acest lucru? Neutralizezi posibilitatea României de a proiecta forţă în Marea Neagră. Şi asta s-a întâmplat. Deci, când americanii au fost aruncaţi din Marea Neagră, când corvetele respective n-au mai fost comandate, care acum trebuiau să intre în funcţiune, ceva s-a întâmplat. Cum s-a ajuns la acele decizii care aveau un singur beneficiar? Şi acela era Rusia.

Bănuiesc că, iarăşi, vorbim de agenţi de influenţă, vorbim de cazuri de corupţie, de-aia spun că trebuie mers până la rădăcină. Tot ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani trebuie analizat cu pieptănul cel mic, pentru că s-au întâmplat, la nivel de decizii, lucruri foarte stranii şi cineva trebuie să răspundă pentru acest lucru. Şi asta îl aduce la un alt nivel. Dacă avem această situaţie, cum s-a trecut cu vederea? Pentru că, dacă eu am observat, dumneavoastră aţi observat, alţii au observat că ceva e straniu în momentul în care apărarea Mării Negre este neutralizată, clar e un beneficiu pentru Rusia.

Şi aş mai spune că, dincolo de Marea Neagră, s-au mai întâmplat lucruri stranii. Toată industria strategică a României a fost încet-încet acoperită de firme ruseşti. Că vorbim de Lukoil, că vorbim de Fabrica de aluminiu de la Slatina, sunt multe zone care au fost, prin interpuşi sau direct, controlate de către Rusia. Tu ai nişte servicii în România, în principiu, care toată lumea spune că sunt formidabile, că au multe bugete... Ce s-a întâmplat atunci? Cum poţi să treci cu vederea peste ceea ce s-a întâmplat şi să nu înţelegi? Înţeleg că noua naraţiune pe care o vedem în spaţiul public e că serviciile întotdeauna au informat, dar că factorul politic nu a reacţionat. Eu nu aş merge pe acest lucru. Nu poţi să spui că toţi factorii politici din 2014 până în 2024 au ignorat cu tupeu. Cred că sunt probleme, clar. Nu s-a făcut niciodată niciun control, ce s-a întâmplat şi de aici ne trezim iarăşi astăzi şi la cazul de care vorbeaţi cu conexiuni cu aceste servicii - oameni care au lucrat pentru ele, care pe urmă s-au retras în diferite poziţii şi care, la un moment dat, au hotărât să construiască această relaţie care să-i promoveze pe Georgescu şi pe ceilalţi din jurul lui.

Şi asta este problema cea mare pe care o vedem în momentul de faţă: modul în care pe mai multe paliere putem spune că asistăm la o penetrare destul de serioasă a Rusiei a factorilor de decizie în România pe o perioadă lungă de timp.

Al doilea palier de care vorbeam aici: se întâmplă pur şi simplu agresiunea pe reţelele sociale împotriva societăţii, a publicului larg.

Deci trebuie să ne uităm la ambele. Asta încercam să sugerez. Trebuie să ne uităm la modul în care anumite decizii s-au luat, cine le-a luat şi de ce le-au luat aşa de prost şi în beneficiul unui singur stat, şi acela este Rusia. Mă refer la acele decizii de cedare a unor industrii strategice pentru firme ruseşti. Mă refer la modul în care Marea Neagră a fost cedată, practic, complet, pentru sfera de influenţă rusească. Şi la modul în care la nivel de societate, de public, a fost agresată continuu de 10 ani şi acest lucru continuă în momentul de faţă prin naraţiunile pe care le-a promovat Georgescu.

Aş mai spune că Georgescu este o persoană absolut ridicolă din multe puncte de vedere. Asta mi se pare şi mai straniu pentru România. Ar trebui să fie un supersemnal de alarmă, pentru că Georgescu ca persoană este un impostor. Deci să ne amintim că înainte de 2014 el a fost dat afară din toate poziţiile pe care le avea la Ministerul de Externe pe unde era, pentru incompetenţă. Omul e slab intelectual. Nu ai ce să faci cu el. Nu l-ai angaja nici să taie biletele la un WC public. Nu are capacitatea. Ce vreau să spun e faptul că o persoană ca Georgescu are această audienţă. Ce vorbeşte el învaţă din filme şi le repetă dimineaţa în faţa oglinzii când vorbeşte. Deci ăsta este omul. A fost dat afară de peste tot. Înainte de 2014 nu avea niciun venit. Nu avea după ce să bea apă. A început să crească extraordinar după momentul în care l-a adus pe Alexandr Dughin la Bucureşti. De atunci a început perioada de ascendenţă a lui Georgescu.

Dar ce vreau să spun este profilul lui, că o parte din populaţie este oarecum fascinată de acest personaj, asta spun eu, e o oglindă. Puteai să spui că ai un om mai inteligent, un om care are şi ştacheta mai ridicată... dar faptul că o persoană de această joasă calitate a reuşit să fascineze o parte din populaţie spune ceva despre modul îndelungat de agresiune în care o parte din populaţie a cedat faţă de acest lucru. Nu spun că ceilalţi politicieni erau foarte deştepţi şi foarte intelectuali şi întotdeauna contrastul contează.

Dar este o problemă şi modul în care genul acesta de expunere prelungită a creat o falie în societate şi a cedat. Este un punct la care acum, de exemplu, lucrez, această situaţie paralelă pe care o avem cu conflictul. În caz de conflict, cei care sunt expuşi la conflict, cum se întâmplă, de exemplu, în Ucraina, îţi pică bomba în cap, eşti agresat pe câmpul de luptă, este acest sindrom de stres post-traumatic în care reacţionezi straniu la ceva similar. Eşti nervos tot timpul, eviţi situaţii care ţi-au creat traumă. Deci acest stres post-traumatic se manifestă în cazul de conflict kinetic.

Trebuie să ne gândim totuşi că genul de agresiune îndelungată, expunere, prin minciună, prin toxicitate, prin trolling care s-a făcut de mult timp, creează oarecum simptome similare — nu exact la fel, pentru că vorbim de un conflict militar, dar similare. Gândiţi-vă, să trăieşti constant într-o stare de anxietate în care eşti brutalizat constant online, în care eşti agresat. Aceasta are un efect asupra celor care au început la un moment dat să cedeze şi să îmbrăţişeze în confuzia creată orice fel de minciuni. Şi statul, din păcate, i-a lăsat deoparte.

Se vorbeşte de azi să ne apărăm în caz de drone. Bun. Foarte bine în caz că apare un fel de atac kinetic. Dar cum aperi pe termen lung. Şi asta vreau să vă zic şi eu în strategia de securitate pe care preşedintele o va discuta şi la un moment dat o va supune dezbaterii.

Jurnalistă: Spuneaţi de procentul acesta mare de oameni care s-au lăsat seduşi de Călin Georgescu, care este un personaj mediocru, spuneţi dumneavoastră, care citează în oglindă textele. Ştim că a venit cu citate din Stăpânul Inelelor. Eu aş face o legătură şi cu procentul analfabetismului funcţional, care este foarte mare. Şi acesta poate fi un factor pe lângă bombardamentul la care au fost supuşi neîncetat românii. Faptul că educaţia a fost ţinută - şi gândirea critică la fel - la nivel de subdezvoltare aici.

Şi m-aş întoarce puţin înapoi, pentru că spuneaţi dumneavoastră că cel puţin din 2014 este războiul acesta hibrid. Dacă ne uităm însă mai în spate, interferenţa rusă are rădăcini mult mai adânci la noi, apropo de foştii membri ai serviciilor pe care îi vedem în siajul lui Georgescu, de faptul că Georgescu pare ieşit din pulpana unor foşti nomenclaturişti, securişti - Maliţa, Celac, dacă ne gândim că primul şef al SIE a fost Caraman, spion decorat de KGB. Dacă ne uităm la cei care au fost în siajul lui Ion Iliescu şi care apoi au construit serviciile, vedem o infiltrare rusă foarte, foarte adâncă.

Spunea istoricul Cosmin Popa, care a publicat recent o carte despre corupţie în timpul lui Ceauşescu, că întotdeauna a existat o legătură între marile reţele de corupţie ruse şi cele româneşti. Vedem practic, sau cel puţin putem presupune, nişte servicii profund infiltrate de Rusia, cu serviciile ei şi ele implicate în corupţia din Rusia.

Cum putem lupta? Credeţi că putem lupta împotriva războiului hibrid? Orice strategie, oricât de bună ar face Nicuşor Dan şi cei din anturajul lui, că nu face el personal, ci factorii cu competenţe în domeniu, fără o reformă reală a serviciilor, fără nişte şefi ai serviciilor care să fie cu adevărat patrioţi, fără o curăţare de corupţie, de pro-rusisme, e posibil aşa ceva? Sau e doar o utopie?

Corneliu Bjola: Bineînţeles că e posibil. Dacă există voinţă politică, poţi să faci acest lucru. Şi aveţi dreptate, pentru că treaba merge oarecum mai departe, să zicem, legăturile cu anii '90, modul în care aceste servicii au fost organizate, cu ce oameni le-au direcţionat de la bun început. Era aşteptarea, probabil, cu aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO, deci au fost câteva cerinţe din partea organizaţiilor respective de a se face o anumită curăţare, o anumită reformă a acestor servicii.

Deci ce spuneam este că până în 2004–2007 a fost o dorinţă de a se regla. Cât de adânc a fost asta, e greu de spus în momentul acesta, fără a avea o analiză clară a modului în care, pe baza de documente, a ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă. Dar e clar că după 2014, oarecum ceva s-a stricat acolo. Probabil din faptul că aceste servicii nu au fost foarte bine controlate, puterea întotdeauna corupe. În momentul în care tu ai această ascendenţă în multe planuri, începi să deraiezi, dar infiltrarea rusă cred că s-a mulat.

Partea română într-adevăr a încercat să perpetueze această legătură, această mitizare naţional-ceauşistă, pentru că aceştia erau oamenii care veneau la momentul respectiv în ’90. E greu de estimat în momentul respectiv, pentru că Rusia era destul de slabă prin anii ’90. Dar după München, discursul lui Putin din 2007, lucrurile au devenit din ce în ce mai clare, că are altfel de aspiraţii şi probabil şi de aici insistenţa de a începe să infiltreze şi să aibă mai multă influenţă în zona respectivă.

Întrebarea dvs. este de fond. E vorba de nişte instituţii care s-au format în timp şi aici trebuie să înceapă exact cu un fel de audit. Asta trebuie făcută cu voinţă politică.

Dăm exemplu de voinţă politică în Republica Moldova. Deci când a venit Maia Sandu în 2021, a curăţat tot, de la serviciile de informaţii ale Republicii Moldova — toţi, la nivel de vârf, au fost daţi afară. Bun, o să spuneţi, staţi o secundă, Republica Moldova e o altfel de situaţie. Era un stat complet capturat, infiltrat de ruşi până la ultima opincă. Poate situaţia cu România e diferită. Poate. Să sperăm că aşa este lucrul, pentru că România a fost în alte structuri la momentul respectiv. Dar ce vreau să spun cu acest exemplu este că adjunctul acelui serviciu de informaţii, care a fost dat afară în 2021, este vestitul domn Bălan, care a fost arestat la Timişoara, acum câteva săptămâni. Deci vă daţi seama, a mai fost şeful de Stat Major al Republicii Moldova, care lucra pentru ruşi.

Iarăşi, trebuie să ţinem o anumită distanţă, să nu credem că tot ce s-a întâmplat exact în Moldova poate a avut loc în România. Dar ăsta este exemplul în care, cu voinţă politică, trebuie să faci ordine, modul în care aceste lucruri s-au făcut.

Pentru mine, problema cea mare este ce vă spuneam. Dacă noi putem observa nişte dereglări, nişte sincope, nişte probleme care au periclitat securitatea României în ultimii 10 ani, şi noi suntem din afara serviciilor şi nu avem toate informaţii, daţi-mi şi mie atunci un răspuns de ce ei nu au putut să vadă. Şi scuza că noi am informat şi că politicul ... nu ţine.

Deci ceva e grav în modul în care aceste instituţii au funcţionat. Au fost incidente foarte grave legate de securitate energetică, cum spuneam, pandemia a fost pe partea digitală un dezastru complet şi nimeni după aceste dezastre nu şi-a pierdut scaunul. Deci nu putem învinui numai politicul. Acolo s-a întâmplat. Şi atunci reforma trebuie să înceapă cu un audit serios, mers cel puţin până în ultimii 10 ani.

Dacă se verifică reţelele astea de corupţie mai veche, într-adevăr, şi reaşezată toată situaţia, oferind o formă de structură, de exemplu, din servicii militarizate, ar trebui să se facă o schimbare pe structuri civile, cum se întâmplă în alte părţi, pentru că genul acesta de condiţii s-ar putea să nu funcţioneze. N-au funcţionat foarte bine. Trebuie aduşi oameni din afară care să fie din nou reantrenaţi. Derusificarea trebuie, în sfârşit, şi deputinizarea că trebuie să nu mai ai surprize de acest gen.

Bănuiesc că şi mulţi care au fost promovaţi în această perioadă sunt loiali, deci trebuie oarecum separată neghina de ceea ce se întâmplă. Nu este o operaţie uşoară, pentru că trebuie să pleci de la condiţii în care tu eşti deja într-un război hibrid şi nu vrei să te vulnerabilizezi mai departe. Iarăşi revin la Republica Moldova, ei care erau expuşi la o condiţie extraordinară de presiune au reuşit să facă aceasta şi nu numai că au reuşit, au avut succese. Deci ei au reuşit să pună ţara să îndrepte corabia într-un timp record, făcând această curăţenie şi să reziste.

Oamenii învaţă acum din modul în care Republica Moldova a ţinut faţă războiului hibrid de o intensitate extraordinară faţă de ăştia şi învaţă la fel, din punct de vedere negativ, că România a clacat. A clacat mizerabil şi în timpul pandemiei şi în 2012 şi teama cea mai mare este să nu clacheze din nou pentru că nu văd măsuri, nu văd acţiuni, văd frânturi. Deci tu eşti cu serviciile în continuare, fără direcţie, fără strategie la şase luni după preluarea puterii, nu este bine.

Jurnalistă: Strategia de apărare naţională?

Corneliu Bjola: Strategia poate să vină pe 26 noiembrie. Problema nu este că se vine cu o strategie. Problema este cine face acea strategie şi ce pune în ea. Iohannis a avut strategii superbe pe hârtie care, dacă încercai să le traduci în practică, erau doar vorbe goale. Deci să nu ne bucurăm numai de un document care are 30 de pagini sau 40 de pagini, creează puţină vâlvă în presă, dar are rezultatele pe care le-am văzut. Explică de ce serviciile n-au ieşit cu nişte informaţii.

Jurnalistă: Cum vedeţi scenariul apropo de servicii, de faptul că nu au ieşit mai multe informaţii - scenariul care se vehiculează la noi "Călin Georgescu, ofiţer acoperit SIE". E o întrebare care s-a ridicat aici având în vedere faptul că preşedintele Nicuşor Dan a spus că nu s-au putut face publice toate elementele din biografia lui CG şi având în vedere călătoriile lui peste hotare în perioada lui Ceauşescu, legăturile cu Maliţa. Şi asta ar explica şi că serviciile nu au ieşit cu informaţii, pentru că dacă era unul de-al lor care a făcut toată nebunia asta în combinaţie cu ruşii... Îl vedeţi posibil? Veridic?

Corneliu Bjola: E greu de văzut de afară, mai ales că este această ceaţă care există în momentul de faţă cine, cum a sprijinit. Au fost mai multe opinii. L-am ascultat şi pe domnul fost preşedinte Traian Băsescu, care spunea că au fost foarte mulţi implicaţi, oameni cu bani, şi analizele pe care le vedem în cazuri de corupţie încep să apară. E un nexus aici. Este o reţea în care vedem foşti ofiţeri, oameni cu bani, care au făcut bani în anii ’90, corupţi până în măduva oaselor şi care o parte dintre ei au făcut puşcărie.

S-ar putea să existe şi politicieni decăzuţi, care erau cândva foarte importanţi şi acum se simt nimeni, oarecum, doresc această restauraţie. Aceasta este o reţea de trădători de ţară pentru că în momentul în care tu faci ceea ce faci şi s-a vorbit de schimbare în lovitură de stat, cu Potra, cu armament, să faci tu o schimbare în care tu să aliniezi ţara cu inamicul tău, cu Rusia, care vedem barbarismul care-l face în momentul de faţă peste tot în Ucraina.

Asta e trădare. De ce Rusia e interesată? V-am spus de la bun început. Pentru că stăm ca un ghimpe pe această traiectorie a Mării Negre şi vrea întotdeauna să aibă pe Ana Pauker şi Teohari Georgescu din nou la putere. Ana Pauker deja o plimbă pe la Moscova. Noul Georgescu e din nou cultivat şi e cultivat din 2014. Repet, revin la legătura cu Dughin. El l-a adus pe Dughin în iunie 2014 şi s-a întâlnit de două ori cu el. După ce l-a adus pe Dughin, Georgescu, care nu avea după ce să bea apă, a devenit bogat. Ăsta este modul în care dintr-o dată sunt promovaţi.

Şi ce s-a întâmplat în Austria, au apărut şi chiar mărturii în anumite zone în presă austriacă, chiar de la oficiali austrieci că sunt putreziciuni în această traiectorie.

De ce autorităţile române nu fac? N-am idee. Poate să fie scenariul de care vorbiţi dumneavoastră, de exemplu, că s-ar putea să fie legaţi de ei. Uneori, în genul acesta de operaţiuni apare şi această problemă în care nu vrei să devoalezi legăturile pe care le ai cu alte servicii de informaţii, fără aprobarea lor. În fine, genul acesta de discuţii. Dar la un moment dat, trebuie făcută curăţenie. Câţi Georgescu mai sunt?

Jurnalistă: Şi apropo de câţi Georgescu mai sunt, aş vrea să punctăm un aspect. În măsură în care aţi urmărit, a izbucnit recent un nou scandal: sediul AUR vandalizat, pe gardul AUR s-a mâzgălit graffiti pe chipurile domnitorilor. Ştim cu toţii motivul strămoşilor care sunt vii pe care îl vehiculează, Georgescu; şi AUR capitalizează pe strămoşi, pe istorie. Chipurile domnitorilor vandalizate, apărea acolo scris ANTIFA în condiţiile în care noi în România nu avem ANTIFA, deci n-am auzit de acţiune ANTIFA în România. ANTIFA care, atenţie, aşa cum ştiţi foarte bine, este declarată organizaţie teroristă de către Donald Trump. A apărut şi George Simion să se victimizeze, menţionând cazul Charlie Kirk, care l-a îndurerat foarte tare pe Trump, să spună că a primit ameninţări, că ar putea păţi şi el ca Charlie Kirk să fie împuşcat.

Cumva când aţi spus de corvete de americani care au fost îndepărtate în Marea Neagră, m-am dus cu mintea la povestea asta cu vandalizarea sediului AUR. Cumva parcă cineva încearcă să-i convingă acum pe americani că România este o ţară ostilă, unde forţe ostile Americii - nu degeaba şi Georgescu şi Ana Maria Gavrilă şi George Simion sunt toată ziua cu Soros în gură şi mai nou ANTIFA - au cucerit România, încearcă să-i omoare pe suveraniştii care la rândul lor încearcă să se identifice cu Trump. Pe scurt, George Simion, AUR încearcă să îndepărteze România de America, să-i ostilizeze pe americani, administraţia Trump?

Corneliu Bjola: Asta a făcut de la bun început. Întotdeauna a încercat să separe după alegeri, ne aducem aminte cu Visa Waiver, se bucura şi ţopăia de sus până jos şi Simion şi ceilalţi, ce bucuroşi erau pentru că România a fost scoasă de pe program. Comportament exact pe care îl vedem, îl aşteptam de la partidul respectiv, pentru că, să înţelegem foarte bine, ce-şi doreşte acest partid? Este să ajungă la putere şi să creeze această stare continuă de resuscitare şi de instabilitate în România pentru a facilita pe baza acestui haos o anumită aderenţă.

Nu cred că vor reuşi, dar ultimul incident iarăşi sugerează în continuare capacitatea lor de a se victimiza continuu. Păi bun, AUR este promotorul discursului de ură în societatea românească. Nu exista partid în societatea românească care a promovat ura ca politică. Pentru ei toţi sunt duşmani, trădători care trebuie jupuiţi, cum spunea Simion.

Deci ei sunt promotorii discursului de ură şi acum oarecum încep să se victimizeze, staţi puţin, noi trebuie să promovăm ura, dar nu cumva cineva să ne zică ceva. Şi Dan Tanasă este responsabil. Nu numai că promovează ură, dar ură care are consecinţe de violenţă fizică şi care stă bine mersi. Nimeni nu s-a distanţat de acel lider AUR. Nu mai vorbesc de Neamţu, care este la Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor. Un discurs funebru. Ultima oară spunea că doreşte să doneze tot echipamentul României pentru ca ruşii să-i distrugă pe ucrainieni. Nu mai vorbesc de discursul genocidal de care vorbea că ruşii de ce nu folosesc acele rachete enorme care să distrugă? Ăsta este partidul URII.

Ar trebui nişte reacţii foarte clare din partea autorităţilor. Astea sunt chestii penale. Faptul că ei în continuare sunt toleraţi...

Jurnalistă: Cum vă explicaţi? Georgescu zburdă în libertate, declaraţii de natură penală, spuneţi dumneavoastră, nu sunt sancţionate. Cum vă explicaţi faptul că toţi vectorii aceştia ai propagandei ruse şi ai urii până la urmă, sunt bine mersi în libertate şi ţin speech-uri. Georgescu face băi de mulţime în fiecare săptămână, cu presa după el.

Corneliu Bjola: E statul slab. Dosarul Georgescu trebuia încheiat din decembrie anul trecut. Ne aflăm la un an de zile în care el încă mai face declaraţii, aberaţii şi tot felul de chestii. Decembrie anul trecut, momentul în care tu ai anulat alegerile pentru că a fost acel lucru. Tu nu mai stai la discuţii ca stat.

Ori statului iarăşi îi lipseşte leadership şi voinţă politică să se afirme. Vorbim de un stat democratic.

Mă uitam de exemplu la toţi aceştia în Marea Britanie. Cam la trei luni, patru luni sunt arestaţi nişte spioni ruşi. Vreo trei în octombrie, vreo trei în septembrie, trei în iunie, s-a intensificat - oameni care încearcă să facă sabotaj - anul trecut au mai fost. În şase luni de zile, un an de zile proces şi direct la puşcărie. Deci deja merge justiţia foarte rapid. Nu se stă la discuţii.

Eşti stat sau ce eşti? Faptul că laşi să treneze ce se întâmplă cu Georgescu şi cu discursul urii după ce ai trecut prin ce ai trecut, asta înseamnă că statul în continuare este foarte slab.

E greu de spus din afară că eşti infiltrat, că nu eşti infiltrat. Aici întotdeauna e nevoie de voinţă politică. Trebuie intrat cu modelul Maia Sandu. O să iasă cu scântei, cu siguranţă, dar nu trebuie să-ţi fie teamă. Ai fost ales cu un mandat, cum s-a întâmplat la prezidenţiale, cu un mandat să aperi ţara, cu două probleme pe plan: să aperi ţara împotriva războiului hibrid şi al Rusiei kinetic şi să aperi ţara de extremism. Pentru asta s-a votat în mai. Aici n-ai loc de întors, pentru că sunt probleme, tu laşi societatea să fie expusă constant la o agresiune care va avea efecte post-traumatice constant.

Gândiţi-vă dumneavoastră, dacă sunteţi expusă ca persoană o săptămână, două săptămâni, o lună, la agresiune verbală, la injurii, ce fel de impact emoţional are asta! Cum vă schimbă! Nu trebuie să ne jucăm cu lucrurile acestea. Statul are o obligaţie să-şi apere cetăţenii.

Jurnalistă: Cum credeţi că ar arăta România cu partide aşa-zis suveraniste la putere? Pentru că nu-i un scenariu deloc de neglijat.

Corneliu Bjola: În condiţiile acestea de stat slab, cu instituţii slabe trebuie să ne aşteptăm la un regim total fascist, cu modul în care o mare parte din AUR chiar vorbeşte pe faţă. Discursul legionar a devenit normalizat. Vorbim de Georgescu, care, apropo de copiere şi de imitare, este un amestec de Ceauşescu şi Antonescu intenţionat. Foloseşte cuvinte din Antonescu intenţionat, salută ca legionarul periodic.

Aici vorbim de un regim fascist în care toate libertăţile de care vorbeam, o mare parte din ele, vor fi anulate şi nu vom avea instituţiile care pot să se opună suficient de bine la genul ăsta de agresiune. Deci aici este o chestie foarte importantă. Ei s-au deghizat sub această etichetă de suveranişti. Nu. Sunt nişte extremişti fascişti. Asta este definiţia şi poţi să îi vezi.

Vorbim de suveranişti în Polonia, vorbim de suveranişti care stau la un loc şi îşi apără în ţară. E cu tot o altă discuţie, modul în care poţi să reglezi anumite relaţii cu Uniunea Europeană, e un discurs legitim.

În cazul de faţă nu vorbim de acelaşi lucru. În momentul în care tu ceri, prin exponenţii tăi, agresiune fizică împotriva unor cetăţeni, cum s-a întâmplat cu acei migranţi, lucrători legali în România, când tu ceri jupuirea unor personalităţi, când tu promovezi discursul urii constant şi violenţă, nu mai vorbeşti de acelaşi lucru. Sau când vorbeau de susţinerea războiului barbar genocidar împotriva Ucrainei: să le dea câteva rachete în cap, ca să-i liniştească. Deci nu e persoană privată preşedintele Comisiei de Cultură. Şi ce s-a întâmplat? Nimic.