"Românii nu au fost primiţi nici în spaţiul Schengen încă" a fost replica dată de Elena Bryan, negociator senior în cadrul echipei americane de negociere a contestatului Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), la întrebarea dacă, în viitorul acord comercial, firmele mici româneşti nu sunt dezavantajate de faptul că cetăţenii români sunt supuşi unui regim strict de vize la accesul pe teritoriul american, în condiţiile în care majoritatea statelor UE beneficiază de un tratament mult mai relaxat, Visa Waiver.
"Am observat că nu sunteţi în Schengen încă", a fost replica oficialului guvernamental american, sosit în România de la Bruxelles, relatează Hotnews.
Bryan, care în cursul zilei de miercuri a participat, la ambasada SUA, la o discuţie cu câţiva reprezentanţi ai presei, a mai adăugat că discuţiile privind acordurile comerciale nu fac obiectul discuţiilor despre vize, de obicei. "Chestiunile legate de viză nu sunt discutate, de regulă, în acordurile comerciale. Acesta este un subiect separat discutat între organismele privind migraţia".
Chestiunea vizelor a fost introdusă în discuţia pe tema acordurilor comerciale transatlantice de fostul ministru de externe, Titus Corlăţean. În octombrie 2013, Corlăţean declara că a făcut şi efectuează demersuri pentru eliminarea vizelor impuse cetăţenilor români de către Canada şi "avertiza" că dacă aceasta nu se va întâmpla, atunci nu crede că Parlamentul României va ratifica acordul de liber-schimb dintre UE şi Canada (CETA). Ulterior, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, George Ciamba, a precizat că declaraţiile lui Corlăţean despre blocarea acordului de liber-schimb dintre Canada şi Uniunea Europeană au fost făcute "în nume personal."
O poziţie similară, însă direct legată de TTIP, a fost exprimată şi de conservatorul Sabin Cutas, pe vremea când era europarlamentar al Comisiei pentru Comerţ Internaţional (INTA). Acesta declara în decembrie 2013 că românii membri ai Comisiei nu vor vota pentru TTIP, dacă nu se găseşte o soluţie şi pentru vizele pentru români.
Revenind la TTIP, tratat a cărui negociere odată încheiată, va trebui ratificat de toate parlamentele ţărilor membre UE, Elena Bryan a mai declarat că unii dintre oficialii români i-au lăsat impresia că nu cunosc multe despre Acordul transatlantic de liber schimb, care face obiectul unei discuţii aprinse între SUA şi UE.
Referitor la îngrijorările exprimate în unele state UE privind TTIP, ea a apreciat că în România negocierile nu ridică preocupări extraordinare. "Nu cred că România a ridicat vreo îngrijorare extraordinară. Ştiu că România, prin misiunea sa la Bruxelles, joacă un rol activ în discuţiile de la nivel european privind TTIP".
Motive de îngrijorare şi clauzele ISDS
Cel mai controversat aspect legat de TIIP sunt aşa numitele clauze ISDS. Puternic contestate de societatea civilă, clauzele ISDS, sunt aşa numitele mecanisme de soluţionare a litigiilor investitor- stat (ISDS), mecanisme ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale private de arbitraj legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege care ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj. Deciziile acestor curţi de arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi usturătoare pentru guverne.
Abordând subiectul în întâlnirea avută cu jurnaliştii la Bucureşti, Bryan a declarat că americanii vor o modernizare a acestei clauze, dorită de companiile care "vor să-şi rişte capitalul":
"ISDS (investor - state dispute settlement) presupune să nu fie discriminaţi investitorii străini. Companiile care vor să-şi rişte capitalurile caută clauze ISDS. În urmă cu 3 ani, am emis noi modele de tratate bilaterale. Unul dintre lucrurile pe care le-am făcut a fost să modernizăm ISDS, să ne asigurăm că toate procedurile sunt transparente, că elementele sunt scrise în amănunt, pentru a asigura un echilibru corect între protecţia investitorilor şi dreptul de a reglementa", a declarat Elena Bryan.
Bryan a mai declarat că a avut discuţii pe acest subiect inclusiv cu preşedintele Comisiei pentru Comerţ internaţional a Parlamentului European, socialistul german Bernd Lange, care s-a exprimat pentru eliminarea ISDS din viitorul TTIP.
"Preşedintele Lange a spus că, dacă va exista un ISDS, ar trebui să se facă nişte schimbări asupra lui. Trebuie să fie un ISDS modern", a mai arătat Bryan.
Mai multe despre temerile europenilor legate de TTIP, puteţi citi aici.
Dacă v-a plăcut acest articol, va invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori, pe Facebook
