Statele membre UE primesc dreptul de a interzice OMG-urile pe teritoriul lor. Va ajuta la ceva?

Consiliul European a adoptat luni un act normativ care acordă ţărilor membre UE dreptul de a decide dacă permit sau nu cultivarea de organisme modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor, transmite EFE, preluată de Agerpres.

"Noile norme vor da statelor membre libertatea de alegere: ele pot decide dacă vor ca pe teritoriul lor să fie cultivate organisme modificate genetic sau nu. Aceasta este în linie cu principiul subsidiarităţii şi respectă preferinţele cetăţenilor şi fermierilor" a declarat ministrul leton al Agriculturii, Janis Duklavs.

Potrivit sursei citate, Consiliul European a precizat că noile norme permit ţărilor să solicite ca teritoriul lor să fie exclus, când este autorizat un OMG la nivel european. Pe lângă drepturi, noile reglementări incumbă şi obligaţii, ţărilor membre UE pe teritoriul cărora sunt cultivate OMG cerându-li-se să aibă grijă să evite contaminarea transfrontalieră în statele membre în care aceste OMG sunt interzise.

Noile norme vor intra în vigoare în termen de 20 de zile de la publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Potrivit sursei citate luna trecută, Parlamentul European a aprobat şi el compromisul convenit în luna decembrie cu guvernele statelor membre pentru a pune capăt acestui dosar blocat de patru ani.

Mai merită menţionat în context că numeroase ONG-uri susţin că victoriile obţinute de ţările europene în lupta pentru interzicerea cultivării de organisme genetice pe teritoriul lor ar putea fi anulate de noul tratat comercial în negociere între UE şi SUA, faimosul TTIP.

TTIP nu este despre comerţ liber - între UE şi SUA există deja relaţii comerciale de mulţi ani precum şi tratate - ci despre "armonizarea reglementărilor” , a adăugat directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, iar "armonizare" înseamnă practic modificarea standardelor după care funcţionăm în prezent, pentru a corespunde nevoilor corporaţiilor din SUA.

Venit recent în România pentru o serie de conferinţe pe tema TTIP, Jürgen Maier, directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, coordonator al campaniei europene STOP TTIP, a explicat că mult controversatul tratat nu este nicidecum despre comerţ liber, aşa cum susţin oficialităţile (între UE şi SUA există deja relaţii comerciale de mulţi ani, precum şi tratate), ci despre "armonizarea reglementărilor", ceea ce se poate traduce, în limbaj simplu, în adoptarea standardului cel mai scăzut, de dragul profitului.

Astfel, dacă în UE avem legislaţie care interzice utilizarea organismelor modificate genetic, în SUA nu există o asemenea legislaţie iar firmele de business înţeleg reglementările prin care europenii interzic OMG-urile nu ca fiind legitime ci ca fiind împotriva comerţului cu astfel de produse modificate genetic.

Chiar dacă ţările membre UE vor avea dreptul să interzică cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor, odată ce vor avea pieţele invadate de alimente americane ieftine, având la bază fructe/legume/cereale modificate genetic, (produse al căror import nu vor putea să le interzică dacă TTIP-ul va include aşa numitele clauze ISDS*) se vor gândi serios dacă să îşi exercite dreptul de a interzice cultivarea OMG-urilor sau să îşi protejeze agricultura şi industria naţionale, permiţând cultivarea şi procesarea lor, astfel încât produsele lor să fie competitive.

Şi în industria cosmeticelor, în UE avem 1300 de chimicale care nu sunt permise ca aditivi, în vreme ce în SUA sunt interzise doar 11 dintre ele. Ori industria cosmetică din SUA vede aceste reglementări ca fiind o aliere împotriva comerţului, a mai exemplificat Jürgen Maier

"Cum credeţi că va arată această armonizare? Vom fi de acord să acceptăm să reducem numărul chimicalelor interzise de la 1300 la 650 pentru a ne armoniza cu SUA?", s-a întrebat directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, adăugând că lumea a început să înţeleagă că în ceea ce priveşte TTIP-ul, este vorba mai puţin despre comerţ cât despre reglementări care vor da multă putere pentru corporaţii în detrimentul populaţiei, a explicat Jürgen Maier.

Notă: *clauzele ISDS, contestate de societatea civilă, sunt aşa numitele mecanisme de soluţionare a litigiilor investitor- stat (ISDS), mecanisme ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale private de arbitraj legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege care ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj. Deciziile acestor curţi de arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi usturătoare pentru guverne.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.