Prima victorie a cetăţenilor europeni împotriva corporaţiilor. Mecanismul ISDS eliminat momentan din negocierile TTIP
alte articole
Controversatul acord de liber schimb aflat în negocieri între SUA şi UE, cunoscut sub denumirea de TTIP (Transatlantic Trade and Investments Agreement), a suferit o puternică lovitură după ce elementele cele mai contestate au fost scoase de la masa negocierilor, în urma presiunilor masive ale cetăţenilor europeni.
De-a lungul şi de-a latul Europei, mai ales din Germania, Marea Britanie, Franţa, cetăţenii şi organizaţiile de mediu, pentru protecţia consumatorilor, sindicatele, asociaţiile agricultorilor ecologici şi tradiţionali s-au mobilizat exemplar, începând cu jumătatea lui 2014, pentru a bloca TTIP-ul (puternic criticat pentru lipsa frapantă a transparenţei negocierilor) pe care îl consideră un puternic atac la adresa democraţiei şi a standardelor de mediu şi sociale, iar eforturile lor au avut rezultat.
De curând, planurile de a proteja investitorii străini în faţa deciziilor guvernelor naţionale au fost lăsate de-o parte după ce 150.000 de comentarii au fost primite în urma consultării la nivel european demarate de Comisia Europeană pe tema TTIP, introdusă tot în urma presiunilor societăţii civile din Europa. Numai din Marea Britanie s-au primit 52.000 de comentarii negative la adresa TTIP, în pofida faptului că prim-ministrul britanic, David Cameron, este unul dintre liderii europeni cei mai încântaţi de promisiunile tratatului bilateral UE-SUA.
În lumina noilor dezvoltări, este din ce în ce mai evident faptul că un acord va fi încheiat până la finalului lui 2015, mai ales în contextul extrem de încins al finalului de an, cu conferinţa privind schimbările climatice de la Paris, unde va fi luat sub lupă inclusiv impactul acestor tratate de liber schimb (SUA mai pregăteşte un tratat similar cu statele din zona Asiei şi Pacificului), iar Uniunea Europeană a finalizat de curând negocierile pentru CETA, tratatul similar cu Canada. Remarcabil este însă faptul că, atunci cand se vor relua negocierile pe baza tratatului, ele nu vor mai avea clauze ISDS, mecanisme prin care corporaţiile ar putea contracara periculos eforturile guvernelor de combatere a schimbărilor climatice şi de protecţie a cetăţenilor prin legislaţie naţională specifică. Clauzele ISDS permit corporaţiilor să aducă în faţa unor curţi private de arbitraj orice stat ce introduce o legislaţie care are ca efect secundar diminuarea profiturilor investitorului.
Acea parte a negocierilor a fost suspendată în urma opoziţiei publice extrem de puternice. În vara aceasta, Comisia Europeană va decide dacă va abandona de tot clauza ISDS. Şi în Germania există o opoziţie publică extrem de puternică (aici harta semnăturilor pe Iniţiativa Cetăţenească Europeană Stop TTIP), Germania reuşind să adune în doar 3 luni de la lansarea Iniţiativei Cetăţeneşti Europene împotriva TTIP, peste 750.000 de semnături, de peste 10 ori peste necesarul conform regulilor Comisiei Europene.
Comisia Europeană continuă să apere TTIP şi mecanismul ISDS, în ciuda presiunilor cetăţenilor
Ea a insistat, totuşi, asupra faptului că TTIP este “bun pentru creştere şi pentru joburi” în Europa, un slogan pe care din ce în ce mai multă lume a început sa îl privească cu un profund scepticism, după ce acest tip de înţelegeri s-au dovedit întotodeauna în detrimentul cetăţenilor şi utile doar corporaţiilor. Tot ea insistă asupra faptului că prin acest acord bilateral de liber schimb SUA-UE, Comisia Europeană nu va lua posibilitatea guvernelor naţionale de a lua decizii pentru protejarea cetăţenilor. Estimările optimiste ale Comisiei vorbesc de o creştere anuală de aproape 100 de miliarde de euro pentru SUA şi 121 de miliarde pentru UE.
Oficialii Comisiei mai insistă şi asupra faptului că TTIP, prin mecanismul ISDS, nu va permite companiilor să dea guvernele în judecată pentru pierderea profiturilor şi că există doar patru direcţii pe care companiile pot intenta procese: discriminarea, exproprierea investiţiilor străine fără plata compensaţiilor, blocarea accesului la justiţie în tribunalele naţionale şi tratamentul abuziv sau arbitrar. Tocmai această ultimă prevedere ascunde calul troian, întrucât "tratamentul abuziv" poate fi definit diferit în funcţie de setul de valori al celui care decide asupra abuzului. Iar atunci când logica predominantă a acestor tribunale private (curţi de arbitraj comercial) este cea economică, în care investitorul trebuie să fie cu orice preţ apărat, statele pot ajunge să plătească foarte scump pentru că doresc să îşi protejeze cetăţenii de abuzuri.
De ce se tem cetăţenii de mecanismul ISDS
România a experimentat deja pe propria piele, de curând, în mod cât se poate de dureros, ce înseamnă efectul mecansimului ISDS, deja existent în numeroase contracte bilaterale de liber-schimb încheiate cu diverse state. Cazul prin care România a pierdut în faţa fraţilor Micula 20% din restul acţiunilor deţiunte la OMV Petrol, de departe cea mai profitabilă companie din România (printr-un act de trădare a celor care au permis acest lucru greu de calificat), în urma unui proces prin care fraţii Micula, proprietarii companiei European Drinks au dat în judecată statul român într-o situate în care statul român era prins între ciocan şi nicovală, între prevederile Europene şi prevederile unui acord bilateral semnat înainte de aderarea României la UE. În acest caz, Uniunea Europeană nu a ieşit nicio secundă în apărarea statului român, deşi avea puterea de a face acest lucru.
Lupta împotriva TTIP nu este nici pe departe câştigată de cetăţenii europeni, însă aceasta este o victorie de proporţii, având în vedere poziţia din care au pornit negocierile şi intransparenţa totală a Comisiei Europene, în prima fază.
În prezent este în desfăşurare campania de strângere de semnături pentru Iniţiativă Cetăţenească Europeană Stop TTIP", în cadrul căreia România se află pe ultimele locuri în privinţa colectării de semnături, strângând în cele 3 luni şi jumătate de la derularea campaniei doar 3500 de semnături (în medie, 1000 semnături pe lună), în condiţiile în care, pentru a atinge ţinta de 24.000 pentru validarea acestei petiţii, este nevoie de 2000 de semnături, în medie, lunar. Strângerea de semnături continuă însă şi românii au şanse să recupereze, ajungându-şi din urmă colegii europeni.
