Ambiţii comuniste. China vrea să construiască în Tibet un uriaş baraj hidroenergetic care ar afecta însă India şi Bangladesh

China a aprobat construcţia a ceea ce va fi cel mai mare baraj hidroenergetic din lume, dând startul unui proiect ambiţios pe marginea estică a platoului tibetan, care ar putea afecta milioane de persoane în aval, în India şi Bangladesh, potrivit Reuters.

Barajul, care va fi situat în cursul inferior al râului Yarlung Zangbo, ar putea produce 300 de miliarde de KiloWaţi-oră de energie electrică anual, potrivit unor estimări furnizate de Power Construction Corp of China în 2020.

Aceasta ar însemna mai mult decât triplarea capacităţii proiectate de 88,2 miliarde KWh a barajului Three Gorges, în prezent cel mai mare din lume, din centrul Chinei.

Teoretic, proiectul este prezentat că având un rol major în îndeplinirea obiectivelor Chinei de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon, stimularea industriilor conexe şi crearea de locuri de muncă în Tibet, a anunţat miercuri agenţia oficială de presă Xinhua. Rămâne de văzut dacă practica va confirma aşteptările.

O secţiune a râului Yarlung Zangbo are o cădere spectaculoasă de 2.000 de metri pe o distanţă scurtă de 50 km, oferind un potenţial hidroenergetic uriaş, precum şi provocări tehnice unice.

Cheltuielile pentru construirea barajului, inclusiv costurile de inginerie, sunt aşteptate să eclipseze barajul Three Gorges, care a costat 254,2 miliarde de yuani (34,83 miliarde USD). Această sumă include relocarea celor 1,4 milioane de persoane strămutate şi a fost de peste patru ori mai mare decât estimarea iniţială de 57 de miliarde de yuani.

Autorităţile chineze nu au indicat câţi oameni ar urma să fie strămutaţi prin proiectul Tibet şi cum ar afecta acesta ecosistemul local, unul dintre cele mai bogate şi mai diverse de pe platou.

Dar, potrivit oficialilor comunişti chinezi, proiectele hidroenergetice din Tibet, care, potrivit acestora, deţin mai mult de o treime din potenţialul hidroenergetic al Chinei, nu ar avea un impact major asupra mediului sau asupra aprovizionării cu apă din aval.

Cu toate acestea, India şi Bangladesh şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la baraj, proiectul putând modifica nu numai ecologia locală, ci şi debitul şi cursul râului din aval.

Yarlung Zangbo devine fluviul Brahmaputra când părăseşte Tibetul şi curge spre sud în statele indiene Arunachal Pradesh şi Assam şi, în cele din urmă, în Bangladesh.

China a început deja producţia de energie hidroelectrică pe cursul superior al râului Yarlung Zangbo, care curge de la vest la est de Tibet şi planifică mai multe proiecte în amonte.