"Am asistat la un exerciţiu de fascinare în masă" - Cum a operat maşinăria care l-a propulsat pe Călin Georgescu pe locul 1 la prezidenţiale

La aceste alegeri prezidenţiale, românii au asistat, fără să ştie, la un exerciţiu de fascinare în masă tipic Kremlinului. Există indicii că marele "urs" a pus în aplicare acelaşi plan de manipulare în masă folosit şi în Republica Moldova pentru a influenţa rezultatele referendumului pentru aderarea la UE, însă l-a perfecţionat, a explicat pentru Epoch Times Nicolae Ţîbrigan, expert în securitate informaţională, combaterea dezinformării digitale şi comunicarea strategică.

Practic, Călin Georgescu a realizat, în doar două luni, viralitatea construită de primii trei candidaţi în 11 luni. Acest lucru s-a realizat printr-o reţea coordonată de conturi de promovare, un grup de influenceri care l-au promovat indirect pe politicianul a cărui intrare în turul al doilea a fost aplaudată în presă rusă. Creşterea nu a fost însă organică, în spatele ei a fost o schemă bine pusă la punct.

Ceea ce ne-a arătat succesul lui Călin Georgescu — şi este o concluzie înfricoşătoare — este faptul că o platformă de socializare poate manipula votul într-o ţară democratică şi influenţa categoric alegerile unui stat, a subliniat specialistul.

De ce nu au intervenit serviciile noastre secrete şi instituţii precum ANCOM? Nu ştim, putem doar specula. Cert este că, potrivit expertului, legal, responsabilitatea este divizată, aşa că fiecare instituţie implicată poate arunca uşor pisica în curtea vecinului în timp ce ea nu face nimic. Mai mult, conceptul de influenţare malignă a alegerilor nu apare în strategia naţională de apărare — strategie din care, să ne amintim, corupţia a fost aproape total eliminată.

„Sunt mai multe instituţii care, în următoarea perioadă, vor trebui să răspundă la aceste întrebări. Aici includem serviciile secrete, ANCOM-ul şi, de ce nu, o comisie parlamentară. Totuşi, nu ne aşteptăm la rezultate prea mari acolo.

Trebuie să existe şi un răspuns la nivel european, pentru că aceste alegeri sunt periculoase pentru Europa. Ele vor constitui un exemplu clar că acest mecanism funcţionează: un mecanism de manipulare în masă a opiniei publice printr-o reţea de socializare cu mulţi utilizatori", a punctat expertul.

Măcar post factum ar trebui să se facă ceva: „Ar fi foarte interesant dacă autorităţile noastre ar putea lua legătura cu TikTok pentru a obţine un raport din partea lor referitor la ceea ce s-a întâmplat în această campanie”, a adăugat Ţîbrigan.

Cât despre TikTok în sine, acesta trebuie reglementat mai strict şi chiar închis dacă încalcă anumite linii roşii.

"Din punctul meu de vedere, TikTok-ul trebuie reglementat mult mai mult strict iar nerespectarea anumitor condiţii trebuie să atragă închiderea lui", punctează Ţîbrigan.

Reporter: Aţi analizat campania online a lui Călin Georgescu. Care sunt concluziile dvs.?

Ţîbrigan: Am intrat pe instrumentele noastre de analiză. Este o cantitate mare de informaţii. Dar, analizând cu atenţie şi intrând personal pe grupurile de Facebook şi văzând cum s-a transferat conţinutul de pe TikTok pe alte reţele, pot să-mi fac nişte concluzii mai generale.

Pe TikTok-ul românesc sunt aproape nouă milioane de utilizatori, deci practic TikTok-ul românesc a explodat în ultima perioadă. Şi în campanii au existat mai multe, să zic aşa, reţete de creştere a influenţei. Din câte am observat, la prima impresie era că a apărut în presă acea discuţie despre faptul că există un oarecare mecanism prin care, pe baza acelor hashtag-uri, CC11, practic boţii intrau pe comentariu şi îl viralizau.

Asta era doar o parte a acestei strategii, în principiu, şi era partea să zic vizibilă a iceberg-ului, care nu avea atât de mare impact. Dar utilizatorii frecvenţi de TikTok pot sesiza faptul că o parte din conţinutul generat, redistribuit de contul de TikTok al lui Călin Georgescu este pompat artificial.

Adică există foarte multe postări la intervale scurte de timp, şi care au un reach, sau termenul corect folosit de către specialiştii în domeniu este că TikTok-ul nu se bazează mai mult pe reach, pe like-uri, ci pe reţinere, adică cât timp petrec utilizatorii pe reţea. Şi, practic, contul este oarecum average. Postează mult în scurt timp, e diferenţă mare de like-uri între clipuri, şi cel mai probabil s-a făcut pe un anumit boost.

Pe TikTok poţi să cumperi un număr de view-uri pe zi. Şi TikTok-ul, fiind o aplicaţie chineză care nu e atât de transparentă cu cheltuielile, nu va fi nicăieri scris nimic că ai fi dat bani pentru anumite conturi care sunt sub utilizarea ta. Apoi, sunt o groază de conturi cu acelaşi nume, sunt diverse diferenţieri de acest gen.

Şi este, la fel, foarte ciudat pentru că asta indică o oarecare operaţie de influenţă pe zona online. Pe TikTok, de principiu, ce se întâmplă? Intri, dai scroll şi te uiţi la ce-ţi vine. Şi nu prea stă nimeni să aleagă. Practic, algoritmul îţi dictează ce primeşti în feed. Şi dacă dai bani să intri pe aşa-numita secţiune de algoritm care îţi promovează pagina, pe aşa-numitul hashtag for your page, postarea ta poate ajunge la foarte multă lume.

Marea surpriză acolo a fost că Georgescu a realizat doar în două luni viralitatea construită de primii trei candidaţi în 11 luni. Deci într-un foarte scurt timp. Şi asta a constat într-o reţea coordonată de conturi de promovare, grup de influenceri care îl promovează indirect pe politician fără a marca într-un fel publicitate plătită sau acel CMF, cod de mandatar financiar.

Reporter: Ce-aş vrea să vă întreb, că ati vorbit de algoritm. Mă uitam acum la o postare a lui Valeriu Paşa de la WatchDog Moldova care spunea că pe TikTok algoritmii sunt, ca să citez, mânăriţi după necesitate şi că Partidul Comunist Chinez poate să umfle pe oricine ştie să spună cu emoţie un text şi să ni-l pună preşedinte.

Credeţi că am asistat la o "mânărire a algoritmilor"? Pentru că, aşa cum spuneaţi, privitorii nu aleg. Deci sunt nişte algoritmi care-ţi aruncă în faţă ce vezi. Spuneaţi că aţi văzut şi o anumită strategie de promovare. Putem bănui o mână în spate?

Ţîbrigan: Acum pot să existe mai multe opţiuni. Dacă la început eram reticent pentru că nu aveam o imagine mai amplă, acum pot să intuiesc şi o influenţă externă şi o să vă spun de ce. O operaţiune coordonată extern, pentru că este mult mai eficient să promovezi un actor politic local care, într-o anumită măsură se intersectează cu interesele tale, dar fără ca el să ştie, să fie conştient. Pe cunoscutul principiu leninist, e de fapt mai degrabă o butadă, o expresie apocrifă, dar e util. Pentru că trebuie să creadă că el, prin forţele proprii, a reuşit să ajungă la atât de multe persoane.

De exemplu, Călin Georgescu a avut campania # echilibru şi verticalitate cu 2,4 milioane vizualizări. Deci şi unul din influencerii locali tineri, de principiu, utilizatori de TikTok cu propriul urmăritor, descriu după un script copy-paste pe Călin Georgescu, fără a-l nominaliza, dar folosind caracteristicile pe care şi le face el, adică sugerează. Pentru că nu s-a urmărit de principiu promovarea contului lui, ci a ideilor sale şi a imaginilor şi a punctelor sale de vedere, astfel încât să pregătească iniţial solul pentru o promovare şi a-l propulsa ca politician care merită să fie votat la alegerile prezidenţiale.

Reporter: Când s-a întâmplat asta?

Ţîbrigan: În ianuarie - noiembrie anul acesta.

Reporter: Spuneaţi că un anumit actor extern poate să facă o strategie şi să promoveze astfel încât persoana implicată nici măcar să nu ştie şi să creadă că prin forţe proprii, să înţelegem că Georgescu n-a ştiut că cineva îl promovează, credea că este rezultatul muncii lui, sau a lucrat în tandem cu cine l-a promovat? Că am văzut că presa rusă saluta intrarea lui în turul 2.

Ţîbrigan: Am văzut reacţia presei ruse. De regulă Rusia acţionează destul de subversiv, nu acţionează direct, pentru că asta ar putea speria actorii locali şi i-ar putea îndepărta. Şi atunci acţionează pe zone pe care unii actori să nu-şi dea seama şi să creadă că este un reach sau o campanie naturală că acest efect de domino sau efect de bulgăre de zăpadă se răspândeşte natural datorită platformei sau algoritmilor. Dar de fapt să fie o campanie coordonată. Pentru că creşterea acestor reach-uri este destul de evidentă şi se vede cu ochiul liber că nu este una autentică, una naturală care s-a dezvoltat, să zicem, de o perioadă mai lungă. A fost sistematică şi am văzut diverse strategii, inclusiv un canal de Telegram în care se coordonează aceste postari. Şi acolo erau sute de membri al canalului, probabil influenceri locali. Exista o coordonare de promovare a conţinutului lui Călin Georgescu, dar era un canal care nu-şi asuma ca atare identitatea, sau în care să scrie cu nume prenume, în calitate de viralizator al lui Călin Georgescu.

Călin Georgescu nici măcar nu are contul de Telegram sau să fie membru în acel grup care să motiveze conţinutul acelui grup, ceea ce mi se pare foarte straniu. Şi în acelaşi timp nu am văzut o reacţie a dânsului, din care se spună, da, am descoperit ceva straniu şi care să-l deranjeze în aces sens, ci dimpotrivă, a profitat din plin şi manifestă o tăcere anumită.

Momentan nu am dovezi, n-am cum să spun că există o înţelege între câştigătorul din primul tur, favoritul din primul tur al cursei prezidenţial şi o altă identitate străină, cum ar fi Federaţia Rusă.

În cele de urmă am văzut şi alţi indicatori care au arătat un comportament inautentic online, câteva mecanisme foarte stranii şi asta m-a pus pe gânduri. Şi acum, tind să cred că a fost o influenţă coordonată din afară, testată în Republica Moldova şi reactualizată în România cu mult mai mult succes.

Reporter: Republica Moldova, la alegerile prezidenţiale şi la referendum?

Ţîbrigan: În principal referendumul şi în contextul alegerilor prezidenţiale şi locale de anul trecut.

Reporter: Deci e tipică Rusiei?

Ţîbrigan: Exact, pentru că ei în Republica Moldova au testat solul, ca să spun aşa, adică au testat instrumentele, au văzut ce funcţionează şi ce nu funcţionează şi se pare că şi l-au perfecţionat pe parcurs. Pentru că am văzut anumite elemente care s-au reprodus, adică aşa-numiţi influenceri, adică o reţea întreagă de influeceri care au preluat discursul, dar fără să menţioneze exact motivul pentru a crea autenticitate.

Însuşi Călin Georgescu are o anumită carismă care emană oarecum încredere, cu toate că dacă îl iei la bani mărunţi şi analizezi cu atenţie ce spune, îţi dai seama că sunt nişte baliverne, dar care fascinează. Pentru că pe asta s-a mizat pe un exerciţiu de fascinare. Şi ce-au reuşit ei este să instrumentalizeze cu succes frustrările apărute pe parcurs în societatea românească în raport cu situaţia socio-economică de la noi, în raport cu calitatea vieţii, între anumite segmente, de nemulţumiri în raport cu această campanie chiar.

Pentru că în campanie spuneau că toţi sunt corupţi, toţi sunt implicaţi în schemă, un preşedinte care nu iese şi nu vorbeşte pe de o parte, participanţi la dezbateri şi participanţi la competiţii electorale care sunt compromişi şi care nu se întâlnesc pentru a dezbate şi a discuta teme importante, total defazaţi de către public.

Şi atunci exista acel segment de electorat care nu neapărat era nehotărât, ci chiar nu îşi dorea să participe la alegeri. Şi acum imaginaţi-vă că acel segment de electorat era pe TikTok şi li s-a oferit o alternativă, li s-a oferit o cale artificială alternativă şi a zis da, uite, merg pe această soluţie că mi se pare mult mai bună că este nou, este ceva nou care nu a făcut parte din sistem şi care nu mai reprezintă partidele vechi de care ne-am săturat.

Lupta nu a fost doar pentru a obţine urmăritori, ci a capta atenţia, a te face să stai cât mai mult pe acel video şi să consumi neapărat informaţie şi conţinut, conţinut care, de regulă, şi în acest caz concret, este manipulator şi periculos pentru democraţia românească, în general, pentru noi ca ţară.

Reporter: Apropo de periculos pentru democraţia românească, am văzut cu toţii, declaraţiile şefului Comisiei de Control al SRI, care anunţa că SRI a spus că, domnule, nu s-a constatat amestecul niciunei forţe externe ostile României în alegeri. Asta când în Moldova, Georgia şi numeroase alte ţări Rusia îşi băgase coada cât încape. Numai la noi Rusia nu acţiona, deşi avem scutul de la Deveselu, suntem un actor important în zonă în contextul războiului din Ucraina. A greşit SRI?

Ţîbrigan: Da, în opinia mea s-au cam pripit, au venit cu astfel de concluzii, pentru că la rândul lor nu au venit cu niciun raport din care se spună da, am identificat cu ajutorul instrumentului online pe care îl avem la dispoziţie, adică există o groază de instrumente de monitorizare social media în care se spună da, am identificat X reţea de boţi pe contul fără conţinut inautentic pe care l-am raportat către platformele de socializare. Singura acţiune, dar deja târzie, este deciza BEC-ului de eliminare a conţinutului video, electoral, care nu deţine acel cod de CNF.

Reporter: Revenind, aş mai vrea să întreb ceva, o astfel de campanie, cum a avut Georgescu, se poate face fără bani?

Ţîbrigan: Nu, nu, astfel de campanie nu se poate face fără bani. Pentru că, aşa cum am spus, sunt folosite câteva tehnici, care au fost replicate, aşa cum am spus, şi sunt replicate într-o campanie de influenţă, inclusiv filmuleţe de TikTok care sunt preluate în mod coordonat şi transformate în reels-uri pe Facebook. Şi asta nu e o chestiune naturală, pentru că fără să ai infrastructură în spate nu poţi pune la cale o astfel de campanie extrem de eficientă, fără să ai în spate un motor financiar.

Reporter: Ce-aş mai vrea să întreb. Cine ar trebui să răspundă la toate întrebările care se ridică? Cum de Serviciile si alte instituţii de resort nu s-au autosesizat, n-au observat nimic? E înfricoşător să afli că Rusia pur şi simplu poate face un exerciţiu de "fascinare" în masă pe teritoriul tău, să convingă nu ştiu câţi oameni să voteze şi practic îţi poate pune preşedintele fără ca nimeni să facă nimic. Pentru că pare că îţi poate pune preşedintele, nu?

Ţîbrigan: Da, sunt de acord că o platformă de socializare poate manipula votul într-o ţară democratică şi influenţa categoric alegerile într-un stat. Şi asta într-un mod total netransparent.

Şi sunt mai multe instituţii care cred că în următoarea perioadă vor trebui să răspundă la aceste întrebări. Şi pe aici inclusiv Serviciile secrete, ANCOM-ul, şi, de ce nu, să se facă o comisie parlamentară, dar nu ne aşteptăm la prea mari rezultate acolo.

Şi inclusiv la un răspuns şi la nivel european. Pentru că cel mai periculos pentru Europa sunt aceste alegeri. Pentru că vor constitui un exemplu clar că acest mecanism de manipulare în masă a opiniei publice, printr-o reţea de socializare cu mulţi utilizatori, funcţionează şi atunci replicarea acestui model în contextul altor alegeri europene poate inclusiv demantela însăşi structura şi unitatea Uniunii. Deci până la urmă ar trebui să ne aşteptăm şi la un răspuns mult mai ferm al Uniunii Europene în raport cu reţeaua TikTok.

Reporter: Credeţi că ar trebui interzis TikTok-ul? Că au fost multe opinii şi în SUA se fac eforturi în acest sens. Şi nu doar în SUA.

Ţîbrigan: Da, în SUA s-a vorbit şi au luat nişte măsuri mult mai drastice comparativ cu ale noastre pentru că eu aveam prea mare aşteptări în raport cu DSA-ul şi dacă stăm şi-l puricăm mai atent o să vedem că implementarea lui în România şi la nivelul altor state stagnează sau se discută.

Avem, dacă nu mă înşel, aproape opt instituţii care trebuie să implementeze DSA-ul (actul legislativ privind serviciile digitale), iar DSA-ul la rândul său nu obligă reţelele de socializare nici măcar să aibă verificatori ai veridicităţii faptelor şi atunci ce se întâmplă pe TikTok acum este de groază, adică acolo nu mai găseşti niciun soi de limită, este un est sălbatic al dezinformării continue.

Iar Facebook a devenit mai îmbătrânit, chiar dacă are mulţi utilizatori, problema că şi pe Facebook o parte din partidele de la noi europene, pro-europene l-au cam ignorat, dar de acum încolo nu va mai trebui să se întâmple asta pentru că altfel se va întoarce împotriva noastră.

Din punctul meu de vedere, TikTok-ul trebuie reglementat mult mai strict iar nerespectarea anumitor condiţii trebuie să atragă închiderea lui. Asta s-a întâmplat în SUA, atunci când erau ameninţaţi cu închiderea aplicaţiei în general în America, deţinătorii aplicaţiei au început chiar să sufle şi în iaurt, numai să rămână pe piaţă.

Ar fi foarte interesant dacă autorităţile noastre ar putea lua legătura cu TikTok pentru obţinerea unui raport din partea lor referitor la ce s-a întâmplat în această campanie.

Reporter: Puteau serviciile noastre, autorităţile, preveni ce s-a întâmplat? Prespun că au văzut că Georgescu creştea într-o zi cât alţii într-un an. Cineva monitorizează spaţiul ăsta cibernetic, nu se putea preveni? Şi cine trebuia să prevină?

Ţîbrigan: Nu există o responsabilitate concretă la unele instituţii în România, este oarecum o responsabilitate divizată adică pe de-o parte avem ANCOM, pe de-altă parte avem serviciile secrete pe de-altă parte avem institutul de securitate cibernetică, centrul de rezilienţă NATO, şi atunci nu există o responsabilitate să fie concret desemnată şi această responsabilitate divizată duce la incapacitate sau incompetenţă în identificarea din timp a campaniei.

Existau rapoarte publice în raport cu creşterea şi era un prim semnal că se întâmplă ceva pe TikTok, se întâmplă ceva pe aceste reţele de socializare şi eu cred că se putea preveni dar aşa cum am spus divizarea responsabilităţii primare a dus la neglejarea fenomenului în sine iar efectele au fost devastatare.

Reporter: S-ar impune povestea asta pusă pe agenda CSAT-ului de viitor preşedinte, de exemplu? Sau chiar acum, că mai urmează nişte runde de alegeri?

Ţîbrigan: Nu văd acum cum administraţia prezidenţială se introducă în CSAT subiectul acestei campanii de influenţă malignă, aşa cred că este termenul cel mai corect - influenţă malignă - influenţarea malignă a alegerilor şi din câte am citit în CSAT, acest fenomen nu este introdus în strategia naţională de apărare a ţării.

De altfel, ştim foarte bine că din ultima strategie a fost eliminată noţiunea de corupţie, deci practic corupţia nu mai a prezentat un pericol pentru ţară, rămânând doar dezinformarea, dar aşa cum am văzut autorităţile nu vor să se pronunţe pe acest subiect nici nu pot spune că respectivul conţinut promovat de către Călin Georgescu este dezinformare sau nu iar noţiunea de influenţă malignă lipseşte din această strategie, adică nu am văzut-o clar explicată acolo

Ea există însă deja, la nivelul Uniunii Europene trebuie unul de Foreign Interference Malign Influence (FIMI) care nu se regăseşte în strategia noastră de apărare naţională. Există un singur minister în România care se ocupa de FIMI şi a creat inclusiv şi o aplicaţie de monitorizare pe social media, este Ministerul Afacelor Externe, dar care am văzut că nu a venit cu absolut nici o reacţie sau, dacă au venit, nu ştim. Nu şţim dacă au comunicat între instituţii nu ştim, n-avem de unde să ştim.

Nicolae Ţîbrigan este licenţiat în Sociologie la Universitatea din Bucureşti, absolvent al masterului Studii de securitate din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti. În prezent este doctor în Sociologie şi cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.

Din 2017 este expert-colaborator în cadrul think tank-ului Chamber of Excellence în International Affairs (CEIA), coordonând o serie de proiecte de demascare a dezinformării digitale din spaţiul informaţional de limbă română. Se axează pe activităţi de cercetare şi analiză a securităţii informaţionale, combaterii dezinformării digitale şi comunicării strategice.

Domenii de interes: sociologie politică, război informaţional, sociologia identităţii colective, studii de securitate, analiza informaţiilor. Este autor a numeroase articole apărute în publicaţii de specialitate ce tratează subiecte legate de relaţiile între România şi Republica Moldova, zona extinsă a Mării Negre, spaţiul ex-sovietic.