Alegerile "doar pentru patrioţi" din Hong Kong înregistrează o absenţă record la urne

Alegerile districtuale "doar pentru patrioţi" din Hong Kong, care i-au exclus de pe buletinul de vot pe democraţii din opoziţie, pe fondul unei presiuni de securitate naţională, au înregistrat o scădere record a prezenţei la urne. Concret, doar 27,5% dintre alegători au votat, deoarece mulţi dintre ei au respins ceea ce a fost considerat un scrutin nedemocratic, transmite Reuters.

Scăderea bruscă a prezenţei la vot în raport cu cea de la ultimele alegeri de acest tip din 2019 vine după ce Beijingul a impus o lege de securitate naţională de amploare, care a fost folosită pentru a reprima disidenţa, şi a revizuit sistemul electoral pentru a-i exclude pe democraţi şi pe alţi liberali.

"Se poate observa că toată lumea a început să simtă că alegerile nu au niciun sens. Chiar şi susţinătorii pro-establishment se întreabă de ce trebuie să voteze, pentru că totul este la fel", a declarat Lemon Wong, unul dintre puţinii democraţi rămaşi încă implicaţi în politica locală.

Precedentul în ceea ce priveşte cel mai scăzut nivel de participare a fost de 35,8% în 1999. În urmă cu patru ani, la ultimele alegeri de acest fel, în timpul protestelor pro-democraţie în masă din Hong Kong, o prezenţă record de 71% a adus o victorie zdrobitoare a taberei democratice, într-un scrutin extrem de disputat.

Pentru aceste alegeri, numărul locurilor alese direct a fost redus cu aproape 80%, în timp ce toţi candidaţii au fost obligaţi să se supună unor verificări ale antecedentelor de securitate naţională şi să obţină nominalizări din partea a două comitete pro-guvernamentale.

Cel puţin trei grupuri pro-democratice şi non-pro-establishment, inclusiv moderaţi, şi chiar unele personaje pro-Beijing nu au reuşit să îndeplinească aceste praguri.

O defecţiune fără precedent a sistemului electronic de înregistrare a voturilor a provocat unele perturbări şi, în cele din urmă, s-a trecut la un sistem manual, iar timpul de votare a fost prelungit cu 90 de minute până la miezul nopţii.

Comisia electorală a declarat că prelungirea nu a avut nicio legătură cu rata de participare la vot.

Securitatea a fost foarte strictă, cu peste zece mii de poliţişti desfăşuraţi. Cel puţin şase persoane au fost arestate pentru presupuse infracţiuni, inclusiv pentru că au postat online mesaje prin care încurajau oamenii să voteze cu buletine de vot nule sau îi incitau pe alţii să perturbe scrutinul, potrivit declaraţiilor poliţiei şi ale autorităţii anticorupţie din oraş.

Alegeri în "colivie"

Trei membri ai "Ligii Social-Democraţilor" s-au numărat printre cei urmăriţi şi arestaţi chiar înainte de a protesta împotriva a ceea ce au descris ca fiind "alegeri în colivie" şi un "mare pas înapoi" pentru drepturile electorale şi democratice.

Într-un comunicat, poliţia a precizat că cei trei au fost arestaţi sub suspiciunea de a încerca să "incite alte persoane" să perturbe scrutinul.

Liderul Hong Kong-ului, John Lee, care a încercat în ultimele săptămâni să obţină sprijinul publicului pentru scrutin, a apărat din nou legitimitatea acestuia, având în vedere necesitatea de a asigura stabilitatea în Hong Kong, care a revenit de la dominaţia britanică la cea chineză în 1997.

"Este ultima piesă a puzzle-ului pentru ca noi să punem în aplicare principiile patrioţilor care guvernează Hong Kong-ul", a declarat Lee după ce şi-a exprimat votul. El a adăugat că alegerile din 2019 au fost folosite pentru a sabota guvernarea şi a pune în pericol securitatea naţională.

În timp ce unele guverne occidentale au fost critice la adresa transformării autoritare a Hong Kong-ului în temeiul legii privind securitatea naţională, China afirmă că aceasta a adus stabilitate în centrul financiar după protestele pro-democraţie prelungite din 2019.