Al treilea bailout grec şi rebeliunea anti-Merkel

Aşa cum era de aşteptat, al treilea pachet de asistenţă financiară pentru Grecia a trecut de Parlamentul german datorită majorităţii clare a Marii Coaliţii. Numărul parlamentarilor CDU şi CSU care s-au opus a fost însă mai mare decât era de aşteptat, în ciuda insistenţelor cancelarului Merkel, a ameninţărilor şefului fracţiunii CDU, Volker Kauder şi a schimbării plăcii de către ministrul de Finanţe Wolfgang Schaeuble.

Angela Merkel a insistat până în ultimul moment ca FMI să fie implicat într-un eventual al treilea bailout, ca o garanţie pentru proprii parlamentari că guvernul Tsipras în care nimeni nu mai are încredere nu va trişa şi va fi obligat să facă reformele promise şi asumate. Fondul cerea însă tocmai ceea ce cancelarul german respinge categoric, restructurarea datoriei greceşti, pe motiv că altfel datoria elenă va rămâne nesustenabilă. Explicam într-un articol mai vechi şi de ce varianta ieşirii Greciei din zona euro era mai confortabilă pentru cancelarul german. Până la urmă FMI nu participă cel puţin deocamdată la al treilea bailout, iar cancelarul german n-a reuşit să-şi convingă oamenii din propriul partid. Şi ministrul de Finanţe german a vorbit înaintea votului despre importanţa participării FMI, care este în opinia sa indispensabilă nu numai în termeni ai expertizei Fondului, dar şi în privinţa contribuţiei sale financiare, dar n-a convins.

Nici şeful fracţiunii CDU din Bundestag, Volker Kauder, n-a reuşit să-şi aducă oamenii la ordine. El i-a ameninţat pe toţi deputaţii CDU care vor vota împotriva bailout-ului cu înlocuirea din fruntea comisiilor parlamentare importante precum cea pentru buget sau afaceri europene, dar acest şantaj n-a funcţionat. La fel nici transformarea peste noapte a ministrului de Finanţe Wolfgang Schaeuble din partizanul cel mai vehement al ieşirii Greciei din zona euro în susţinător al bailout-ului nu a reuşit să-i convingă pe nemulţumiţii din CDU şi CSU. În definitiv, cu ce este mai credibil Schaeuble care până mai ieri cerea Grexitul pe ton apăsat şi astăzi susţine că "ajutoarele financiare sunt în interesul Greciei şi al Europei", faţă de Tsipras care până nu demult era campionul anti-austerităţii, iar astăzi este executantul ei cel mai fidel?

Faţă de votul de probă de marţi, în care s-au înregistrat doar 56 de voturi NU, şi chiar şi faţă de votul pe mandatul de iniţiere a negocierilor pentru bailout, când au fost 60 de voturi împotrivă, la votul de ieri din Bundestag au fost 63 de rebeli, ceea ce reprezintă cel mai puternic semnal dat cancelarului şi ministrului de Finanţe până acum, în contextul în care fracţiunea CDU/CSU dispune de 311 locuri din 631 în Bundestag. Este clar că asistăm la o ruptură majoră între Merkel care ar vrea să candideze pentru a patra oară la postul de cancelar şi o aripă importantă a partidului ei.

Totuşi ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung publică un comentariu în care se consideră că rebeliunea împotriva lui Merkel nu va avea efecte serioase asupra acesteia. Publicaţia notează însă că fără lobby-ul lui Schaeuble, numărul parlamentarilor care s-ar fi opus celui de-al treilea pachet de salvare a Greciei ar fi fost şi mai mare, dar cu voturile SPD, o majoritate confortabilă s-a pronunţat pentru bailout, iar politica guvernului Merkel a fost aprobată.

O ştergere a datoriilor?

Directorul publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung susţine însă într-un articol că al treilea bailout pentru Grecia este de fapt echivalentul ştergerii datoriei elene. Holger Steltzner arată că politicile iresponsabile pe care guvernul Tsipras le-a promovat timp de jumătate de an de când a venit la putere sunt compensate din nou cu banii contribuabililor din ţările zonei euro, iar nimic nu garantează că Atena va face reformele la care s-a angajat. Asta recunoştea şi ministrul de Finanţe german înaintea votului, arătând că "Bineînţeles, după experienţa ultimilor ani şi luni nu există nicio garanţie că totul va funcţiona şi este permis să existe dubii”.

Nici transformarea peste noapte a ministrului de Finanţe Wolfgang Schaeuble din partizanul cel mai vehement al ieşirii Greciei din zona euro în susţinător al bailout-ului nu a reuşit să-i convingă pe nemulţumiţii din CDU şi CSU.

Comentatorul german susţine că Merkel şi ministrul ei de Finanţe au încercat să vândă electoratului german a treia salvare a Greciei ca nefiind o reducere a datoriei elene. Wolfgang Schaeuble a insistat că reducerea datoriei Greciei ar încălca tratatele UE, dar în realitate o parte din creditele acordate prin bailout sunt lipsite de dobândă şi de termen de rambursare până în 2020, ceea ce ar însemna de facto o tăiere a datoriei.

Fondurile din Mecanismul european de stabilitate (ESM) nu pot fi alocate decât atunci când stabilitatea eurozonei este ameninţată, ceea ce în prezent nu este cazul, dat fiind că în caz de Grexit pericolul de contagiune era minor, fapt recunoscut chiar şi de Schaeuble. Mai mult, potrivit Tratatelor, ESM nu poate da credite decât ţărilor care au o datorie sustenabilă ceea ce nu este cazul Greciei, după cum spunea FMI.

Steltzner mai face o observaţie dureroasă şi anume că noul bailout continuă paradigma binecunoscută: contribuabilii, de această dată europeni, plătesc pentru băncile greceşti între 10 şi 25 de miliarde de euro în scopul recapitalizării acestora. Prin urmare, investitorii greci sunt salvaţi din bani publici europeni.

Concluzia este că în loc să fie lăsate băncile care au generat criza să dea faliment ca în Islanda, tot cetăţenii obişnuiţi plătesc şi trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru iresponsabilitatea bancherilor, afaceriştilor şi speculanţilor.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.