Parlamentul german ratifică cel de-al treilea bailout elen

Parlamentul german a ratificat miercuri noul acord de salvare financiară (bailout) a Greciei, dar un număr record de legiuitori din blocul conservator al cancelarului Angela Merkel au respins moţiunea, evidenţiind riscurile politice pe care şi le asumă cancelarul prin susţinerea Greciei, conform Wall Street Journal.

“Guvernul grec este obligat să implementeze cu determinare acest pachet amplu de reforme şi vom monitoriza procesul îndeaproape”, a declarat ministrul olandez de Finanţe Jeroen Dijsselbloem, care conduce întâlnirile miniştrilor de finanţe ai zonei euro. “Nu va fi uşor. Cu siguranţă vom întâlni probleme în anii următori dar am încredere că vom fi capabili să le rezolvăm.”

Votul “DA” în Bundestagul german a eliminat unul dintre ultimele obstacole în faţa bailout-ului atât de necesar Greciei.

În plus, consiliul de administraţie al MES (Mecanismul European de Stabilitate), compus din miniştrii de finanţe ai celor 19 ţări, a aprobat la rândul său programul pentru Grecia. Astfel, Atena va primi imediat o sumă de 23 miliarde de euro, a confirmat o sursă apropiată dosarului. Prima tranşă de 23 miliarde de euro este împărţită în două etape: 10 miliarde vor fi plasate într-un cont destinat recapitalizării băncilor greceşti şi 13 miliarde de euro care îi vor permite Atenei, începând de joi, să ramburseze Băncii Centrale Europene suma de 3,4 miliarde de euro, susţine Agerpres.

În Germania, aprobarea acordului de către Parlament nu a fost niciodată pusă sub semnul îndoielii, ţinând cont de majoritatea de 80% pe care coaliţia lui Merkel o deţine în Bundestag (camera inferioară a Parlamentului). Moţiunea guvernului a fost adoptată cu 453 voturi pentru, 113 voturi fiind împotrivă. Dar 63 din cei 311 membri ai grupului parlamentar conservator al lui Merkel a votat “nu” şi trei s-au abţinut. Acest lucru ar putea slăbi din punct de vedere politic partidul lui Merkel.

Bailout-ul elen a obţinut de asemenea susţinere în Olanda, unde premierul olandez a fost puternic criticat de către legiuitori pentru încălcarea unei promisiuni electorale de a nu mai oferi Atenei un nou ajutor.

În Berlin, ministrul Finanţelor Wolfgang Schäuble a declarat legiuitorilor că Atena merită un ajutor suplimentar după ce a acceptat să implementeze restructurări economice şi reduceri bugetare dureroase în schimbul unui pachet de 86 miliarde de euro, care se va derula pe o perioadă de 5 ani.

“Bineînţeles, după experienţa ultimilor ani şi [a ultimelor] luni nu există nicio garanţie că totul va funcţiona şi este permis să existe dubii”, a declarat Schaeuble“. Dar, ţinând cont de faptul că Parlamentul elen a adoptat deja o mare parte din măsuri, ar fi iresponsabil să nu se folosească oportunitatea pentru un nou început în Grecia.”

Berlinul a condus opoziţia europeană faţă de cererile făcute de guvernul elen de stânga privind uşurarea condiţiilor pentru un nou ajutor financiar. Dar acum, Berlinul susţine că prin acceptarea condiţiilor stricte ale noului bailout, Atena şi-a câştigat suportul creditorilor săi internaţionali.

Totuşi, Merkel s-a confruntat cu un scepticism considerabil în grupul său parlamentar conservator. Câţiva conservatori influenţi şi-au exprimat nemulţumirea faţă de faptul că Fondul Monetar Internaţional va aştepta până în luna octombrie înainte să decidă dacă va participa la noul bailout. Germania şi-a condiţionat susţinerea pentru noul acord de salvare financiar[ de participarea Fondului.

Schäuble a declarat legiuitorilor că participarea FMI este indispensabilă nu numai în termeni ai expertizei Fondului, dar şi în privinţa contribuţiei sale financiare.

Dar implicarea FMI este nesigură deoarece Fondul a declarat că nivelul datoriei elene nu este sustenabil şi că necesită o reducere semnificativă, cu mult peste ceea ce s-a luat până acum în considerare de către guvernele din zona euro.

Berlinul se opune unei reduceri masive a datoriei elene dar a declarat că este dispus să discute o astfel de măsură în forma prelungirii scadenţelor sau a perioadelor de graţie.

Unii legiuitori germani se îndoiesc, de asemenea, că guvernul elen este complet dedicat implementării condiţiilor ataşate noului bailout.

Noul acord încheiat între Atena şi creditorii internaţionali a pus capăt unui capitol de discuţii lungi şi dificile pentru Grecia, care s-a opus măsurilor de austeritate cerute de creditori timp de mai multe luni înainte să cedeze în faţa ameninţării că va fi exclusă din zona euro.

După criza economică din 2009, Atena a primit din partea creditorilor săi două pachete de salvare financiară în 2010 şi 2012, în valoare totală de 240 miliarde de euro. În schimbul banilor, Atena a trebuit să aplice măsuri dure de austeritate care au declanşat nemulţumiri în rândul populaţiei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.