ADN-ul antic indică migraţia masivă în Europa în urmă cu 4500 de ani
alte articole
Un val de imigranţi venit din periferia de est a Europei şi au lăsat moştenire ADN-ul, şi, poate şi limbajul, în urmă cu 4500 ani, europenilor moderni, potrivit unui nou studiu. Oamenii de ştiinţă au descoperit dovezi ale acestei migraţii din Epoca de Piatră prin analiza ADN a 69 de oameni care au trăit în Europa acum 8.000 - 3.000 de ani în urmă.
Printre schimbările din structura genetică a europenilor antici ei au descoperit că urme ale ADN-ului asociat cu poporul Yamnaya a apărut puternic în zona care acum este nordul Germaniei. Populaţia Yamnaya erau păstori care au trăit în stepa din nordul Mării Negre şi Aral.
Această injecţie de ADN indică "o migrare masivă în inima Europei, venită dinspre periferia estică", au conchis cercetătorii de la Harvard Medical School conduşi de David Reich.
Un astfel de aflux pe scară largă ar fi afectat probabil nu doar ADN-ul, ci şi culturile antice. Deşi genele nu pot arăta ce limbă au vorbit oamenii, cercetătorii susţin că rezultatele lor ar putea influenţa dezbaterea despre originea limbilor indo-europene care stau la baza limbilor moderne, precum limba engleza, germana şi rusa.
Lingviştii au dezbătut mult timp dacă limbile indo-europene au ajuns în Europa datorită fermierilor care au migrat din Orientul Mijlociu sau unui alt grup, precum Yamnaya.
"Se consideră că înlocuirile lingvistice majore implică o migrare pe scară largă", consideră autorii studiului, care a fost publicat luni de revista Nature. "Rezultatele noastre ar putea constitui un caz convingător că stepa este cel puţin o sursă pentru o parte din limbile indo-europene din Europa".
