Afta: simptome, cauze şi tratamente naturale. Cum să o preveniţi

Aftele sunt mici ulceraţii dureroase care apar în interiorul cavităţii bucale. Denumite şi „ulcere bucale”, se vorbeşte despre „stomatită aftoasă recurentă” atunci când acestea reapar în mod regulat de-a lungul timpului. Deşi au o lăţime de doar câţiva milimetri, pot provoca o durere intensă. Termenul „aftoasă” provine din cuvântul grecesc aphthae, care înseamnă „a aprinde focul”.

Aftele pot reapărea de-a lungul timpului, dar nu sunt contagioase. Se numără printre cele mai frecvente afecţiuni ale mucoaselor bucale.

Potrivit unui studiu, aproximativ 39 % până la 50 % dintre oameni suferă de aftă la un moment dat, în viaţa lui.

Simptomele şi semnele aftelor

Aftele se formează pe mucoasa care înveleşte cavitatea bucală. Ele apar cel mai adesea pe partea interioară a obrajilor şi a buzelor, pe limbă, pe cerul gurii şi la baza gingiilor. De obicei, apar izolat, dar uneori se prezintă în grupuri mici.

Primele semne

Când o aftă începe să se formeze, se poate simţi furnicături, o senzaţie de arsură sau o asperitate în zona respectivă a cavităţii bucale. Aceste senzaţii pot dura câteva ore înainte ca afta să devină vizibilă. Zona afectată devine apoi uşor umflată şi dureroasă.

Aspectul aftelor

Când aftele apar pentru prima dată, sunt mici papile roşii care se sparg după o zi, lăsând loc unor leziuni deschise, rotunde sau ovale, albe sau gălbui, cu margini roşii. Acestea sunt superficiale, uşor adâncite şi capătă o nuanţă cenuşie când încep să se cicatrizeze.

Simptomele

Principalul simptom al aftei este o durere intensă, mai pronunţată în primele trei-patru zile de la apariţie. Durerea se agravează la contactul cu alimente iritante, precum fructele acide, mâncărurile picante şi alimentele ascuţite, cum ar fi chipsurile.

Durerea se atenuează, de obicei, în şapte până la zece zile, iar vindecarea completă durează între una şi trei săptămâni, ulceraţiile mai mari necesitând mai mult timp. Majoritatea aftelor nu lasă cicatrici.

Simptomele mai puţin frecvente includ febră, stare generală de rău, ganglioni limfatici umflaţi la nivelul gâtului, tulburări gastro-intestinale şi diverse simptome cutanate sau care afectează mucoasele.

Care sunt cauzele aftelor?

Cauza exactă a aftelor rămâne uneori necunoscută, dar acestea par să aibă o componentă familială şi pot fi influenţate de diverşi factori. Aceşti factori pot provoca, de asemenea, apariţia unor noi afte după o perioadă fără simptome.

Cauze posibile:

• Genetica: aproximativ una din trei persoane care suferă de afte bucale are antecedente familiale ale acestei afecţiuni.
• Sistemul imunitar slăbit: un sistem imunitar compromis — de exemplu, la persoanele purtătoare ale virusului imunodeficienţei umane (HIV) sau care suferă de sindromul imunodeficienţei dobândite (SIDA) — poate creşte riscul de a dezvolta afte.
• Modificări hormonale: variaţiile hormonale legate de ciclul menstrual, de sarcină sau de dismenoree (menstruaţii dureroase) pot favoriza apariţia aftei bucale. Hormonii sexuali pot atât să crească, cât şi să diminueze frecvenţa acestora.

• În timpul sarcinii — în special în primul trimestru — afte tind să se înmulţească. Femeile sunt astfel de aproximativ două ori mai predispuse decât bărbaţii să le dezvolte.
• Infecţie virală sau bacteriană: unii cercetători sugerează că o sensibilitate antigenică crescută — atunci când sistemul imunitar reacţionează excesiv la bacterii şi viruşi — ar putea declanşa apariţia aftelor. Au fost studiaţi agenţi infecţioşi precum Helicobacter pylori şi virusul herpes simplex, dar aceştia nu sunt identificaţi în mod constant în cazul afte.

Factori de risc sau factori declanşatori:

• Leziuni bucale: acestea pot rezulta din tratamente stomatologice sau din alte traumatisme la nivelul ţesuturilor moi.
• Periajul dinţilor prea energic: un periaj agresiv poate deteriora mucoasa delicată a cavităţii bucale.
• Leziuni ale mucoasei interne a cavităţii bucale: muşcarea accidentală a limbii sau a obrazului poate provoca mici leziuni care evoluează în afte.
• Arsuri cauzate de alimente sau băuturi fierbinţi: căldura poate deteriora mucoasa bucală şi poate declanşa o ulceraţie.
• Anumite substanţe chimice: laurilsulfatul de sodiu (SLS), prezent în numeroase paste de dinţi şi apă de gură, a fost asociat cu apariţia aftei.
• Erupţii bucale: afecţiuni precum lichenul plan pot favoriza apariţia aftei.
• Vârsta: afta apare, de obicei, pentru prima dată între 10 şi 20 de ani, deşi poate apărea la orice vârstă.
• Stresul: stresul fizic sau emoţional poate creşte riscul de a dezvolta afte.
• Deficienţe nutriţionale: o carenţă de fier, acid folic, vitaminele B1, B2, B6 şi B12 sau de zinc poate declanşa apariţia aftei. Un nivel scăzut de feritină, proteina care stochează fierul, poate fi, de asemenea, o cauză.
• Alergii alimentare: reacţiile la anumite alimente pot provoca inflamaţii bucale. Dietele de excludere sunt adesea utilizate pentru a identifica şi trata aftele legate de o alergie.
• Deshidratarea: o producţie redusă de salivă creşte frecarea în cavitatea bucală, făcând-o mai predispusă la iritaţii.
• Sensibilitate la anumite alimente: alimente precum ciocolata, cafeaua, căpşunile, ouăle, fructele cu coajă lemnoasă, brânza sau mâncărurile picante şi acide pot irita cavitatea bucală.
• Iritare cauzată de un aparat ortodontic sau de o proteză dentară: aceste dispozitive dentare pot freca mucoasa bucală.
• Frecare continuă cauzată de dinţi aliniaţi incorect, ascuţiţi sau rupţi: o iritaţie persistentă poate favoriza formarea aftei.

Tipurile de afte

Există trei tipuri principale de afte.

1. Aftele minore

Denumite şi stomatită aftoasă minoră, reprezintă forma cea mai frecventă, afectând peste 80 % dintre persoanele care suferă de afte. Ulceraţiile sunt, de obicei, mici, cu un diametru mai mic de 1 centimetru, se vindecă într-o săptămână şi nu lasă cicatrici.

2. Aftele majore

Stomatita aftoasă majoră este forma cea mai severă, afectând aproximativ 15% dintre persoanele care suferă de afte. Ulceraţiile măsoară peste 1 centimetru, pot fi extrem de dureroase şi necesită adesea până la patru săptămâni pentru a se vindeca. Spre deosebire de afte minore, aceste leziuni lasă frecvent cicatrici pe mucoasă.

3. Aftele herpetiforme

Stomatita aftoasă herpetiformă este o formă rară, reprezentând mai puţin de 5 % din cazuri. Se caracterizează prin grupuri de ulceraţii de mărimea unui cap de ac, uneori mai mici de 1 milimetru, care se pot uni formând leziuni mai mari. Aceste ulceraţii sunt dureroase şi pot apărea în număr mare — până la 100 simultan. De obicei, se vindecă într-o săptămână, dar dacă se unesc, pot lăsa cicatrici. Aftele herpetiforme sunt mai frecvente la femeile în vârstă.

Cum se diagnostichează aftele?

Aftele pot fi, de obicei, autodiagnosticate datorită aspectului şi simptomelor lor caracteristice.

Consultaţi un dentist sau un medic dacă se prezintă una dintre următoarele situaţii:

• Ulceraţiile nu se vindecă în două săptămâni.
• Simptomele includ febră sau ganglioni umflaţi.
• Aftele reapar frecvent.
• Durerea este suficient de intensă încât să împiedice alimentaţia.

Profesioniştii din domeniul sănătăţii diagnostichează, de obicei, aftele printr-un examen bucal şi prin analizarea simptomelor, a alimentaţiei, a antecedentelor medicale, a antecedentelor familiale şi a medicamentelor luate. La copii, o anamneză şi un examen fizic sunt, de obicei, suficiente.

Se pot recomanda investigaţii suplimentare dacă se suspectează o altă afecţiune:

• Prelevare de probă: utilizată pentru identificarea infecţiilor sau a agenţilor patogeni.
• Analiza de sânge: permite detectarea carenţelor de vitamine, a tulburărilor imunitare sau a alergiilor.
• Cultura leziunilor: permite identificarea unor bacterii, viruşi sau ciuperci specifice.
• Biopsia: constă în examinarea unei probe de ţesut la microscop.
• Examinarea unor organe specifice: de exemplu, evaluarea intestinului în cazul în care se suspectează o boală subiacentă.

Posibile complicaţii ale aftei

Afta poate duce la complicaţii semnificative care afectează viaţa de zi cu zi şi confortul. Persoanele afectate întâmpină adesea dificultăţi majore când vorbesc şi a se hrănesc, leziunile dureroase putând fi agravate de mişcările gurii sau de contactul cu alimentele.

În plus, aftele majore pot lăsa cicatrici vizibile în zonele afectate după vindecare, putând duce la modificări tisulare de durată în cavitatea bucală.

Alte complicaţii pot include:

- Deshidratarea şi carenţele nutriţionale: durerea intensă poate îngreuna alimentaţia şi hidratarea, ducând la o reducere a aportului de lichide şi la o absorbţie insuficientă a nutrienţilor.

- Infecţii bacteriene: aftele se pot infecta cu bacterii, deşi acest risc poate fi adesea redus prin utilizarea unei ape de gură cu clorhexidină.

- Infecţii fungice orale: utilizarea prelungită a corticosteroizilor topici pentru tratarea aftelor poate creşte riscul de infecţii fungice în cavitatea bucală, necesitând uneori un tratament antifungic.

Tratamente pentru afte

Aftele se vindecă, de obicei, de la sine, fără tratament medical. Deoarece cauza exactă este adesea incertă, tratamentul se bazează frecvent pe o abordare empirică şi vizează în primul rând ameliorarea simptomelor.

1. Măsuri de autoîngrijire

Remediile casnice care ajută la ameliorarea durerii provocate de afte includ:

• Consumul de alimente moi, precum iaurtul, şi evitarea alimentelor picante, sărate sau acide.
• Consumarea băuturilor reci cu ajutorul unui pai, pentru a limita contactul cu afta.
• Aplicarea gheţii direct pe aftă pentru a amorţi zona.
• Clătirea gurii cu apă sărată, diluând o linguriţă de sare într-un pahar cu apă.
• Spălaţi-vă dinţii de două ori pe zi şi folosiţi aţa dentară o dată pe zi pentru a menţine o igienă bucală corespunzătoare. Utilizarea unei periuţe de dinţi cu peri moi poate ajuta la prevenirea leziunilor gingivale şi la reducerea riscului apariţiei unor noi leziuni. Pastele de dinţi fără SLS pot reduce frecvenţa apariţiei aftei la anumite persoane.

2. Medicamente fără prescripţie medicală

Există numeroase medicamente sub diferite forme: geluri, creme, paste, spray-uri, apă de gură sau pastile. Pentru a aplica un tratament pe o aftă, uscaţi mai întâi zona cu ajutorul unui beţişor de urechi, apoi folosiţi un al doilea beţişor de urechi pentru a aplica produsul.

• Anestezice locale: aplicaţi anestezice disponibile fără prescripţie medicală, precum lidocaina sau benzocaina, cu ajutorul unui beţişor de bumbac. Consultaţi un medic înainte de a utiliza anestezice la copii.
• Analgezice: antiinflamatoarele nesteroidiene, în special aspirina, ibuprofenul sau naproxenul, pot fi utile. Evitaţi să administraţi aspirină persoanelor cu vârsta sub 18 ani, din cauza riscului de sindrom Reye.
• Apă oxigenată: amestecaţi în proporţii egale apă oxigenată şi apă. Aplicaţi cu ajutorul unui beţişor de bumbac, apoi tamponaţi o cantitate mică de lapte de magneziu pe afta. Repetaţi de trei până la patru ori pe zi.
• Medicamente astringente: tincturile pe bază de smirnă sau de rădăcină de rubarbă pot ajuta la ameliorarea durerii şi a inflamaţiei prin constricţia vaselor de sânge. Consultaţi medicul sau dentistul înainte de a utiliza aceste remedii pe bază de plante.

3. Medicamentele eliberate pe bază de reţetă

Dacă aftele nu se ameliorează după câteva săptămâni de tratament la domiciliu, un medic sau un dentist poate prescrie unul dintre următoarele tratamente:

• Corticosteroizi: aceşti antiinflamatori pot fi aplicaţi local sau administraţi pe cale orală pentru a ajuta la reducerea inflamaţiei. Corticosteroizii topici reprezintă, de obicei, tratamentul de primă linie pentru stomatita aftoasă recurentă.
• Apă de gură cu clorhexidină: ajută la reducerea bacteriilor din cavitatea bucală şi la prevenirea infecţiilor secundare.
• Colchicina: reduce durerea datorită acţiunii sale antiinflamatorii, inhibând răspunsul imunitar implicat în formarea ulceraţiilor.
• Pentoxifilina: ameliorează durerea prin blocarea substanţelor chimice din organism responsabile de inflamaţie.
• Lidocaina topică: poate oferi o ameliorare eficientă a durerii.
• Doxiciclina: o meta-analiză a arătat că doxiciclina topică ar putea fi mai eficientă decât alte tratamente în accelerarea procesului de vindecare.
• Sucralfat: un studiu din 2014 a arătat că sucralfatul topic poate reduce durata de vindecare şi durerea.
• Alte medicamente: printre alte opţiuni se numără azatioprina, dapsona, talidomida, acidul hialuronic şi muşeţelul.

4. Tratamentele pentru cazurile severe

În cazurile mai severe sau persistente, aftele pot necesita intervenţii medicale care depăşesc îngrijirile obişnuite la domiciliu. Aceste tratamente vizează reducerea durerii, accelerarea vindecării şi prevenirea complicaţiilor atunci când opţiunile disponibile fără reţetă sau pe bază de reţetă se dovedesc ineficiente.

• Terapia cu laser: utilizată în cazurile severe pentru a distruge ţesuturile inflamate şi a reduce durerea.
• Batoane cu nitrat de argint: utilizate pentru a cauteriza chimic afta. Deşi nu accelerează şi nici nu întârzie vindecarea, acestea pot ajuta la ameliorarea disconfortului.
• Comprimatele cu corticosteroizi: oferă un tratament sistemic menit să reducă inflamaţia din cavitatea bucală şi din organism. Comprimatele cu corticosteroizi trebuie utilizate sub supraveghere medicală din cauza potenţialelor efecte secundare.

Cum influenţează starea de spirit aftele?

Starea dvs. de spirit şi nivelul de stres pot avea o influenţă semnificativă asupra aftei. O stare de spirit negativă poate spori stresul, anxietatea şi riscul de somn de proastă calitate, ceea ce, la rândul său, poate slăbi sistemul imunitar — făcându-vă mai predispus la afte bucale şi întârziind vindecarea acestora.

Stresul reprezintă, de asemenea, un factor de risc important pentru afte. O stare de spirit negativă poate creşte, de asemenea, sensibilitatea la durere, în timp ce obiceiurile legate de stres — precum muşcarea buzelor sau consumul de alimente acide — pot agrava simptomele. Un studiu din 2018 a demonstrat o legătură strânsă între stresul psihologic şi aftele bucale.

Cultivarea unei atitudini pozitive poate reduce stresul şi favoriza vindecarea. Concentrarea asupra gândurilor pozitive şi menţinerea calmului pot ajuta la scăderea nivelului de stres şi anxietate. În plus, o viziune mai optimistă poate îmbunătăţi, de asemenea, percepţia durerii. Cercetările sugerează că abordarea durerii cu o atitudine mai pozitivă ar permite resimţirea unei dureri mai puţin intense.

Practicarea mindfulness-ului, folosirea tehnicilor de relaxare şi îngrijirea de sine pot contribui la reducerea efectelor emoţionale şi fizice ale aftelor — făcând procesul de vindecare mai rapid şi mai uşor de suportat.

Metodele naturale de tratare a aftelor

Există numeroase metode naturale de tratare a aftelor. Consultaţi-vă medicul sau dentistul înainte de a încerca aceste remedii, în special dacă aveţi temeri cu privire la eventualele efecte secundare.

1. Aditivii alimentari

Un remediu casnic dureros, dar eficient, constă în aplicarea directă a anumitor aditivi alimentari pe afte.

Pudră de alun: utilizată frecvent în medicina tradiţională, pudra de alun poate ajuta la reducerea dimensiunii ulceraţiei, a intensităţii durerii şi la accelerarea vindecării. Deşi consumul în cantităţi mari poate fi toxic, chiar mortal, aplicarea locală a unor cantităţi foarte mici pare să fie inofensivă.

2. Apiterapia

Apiterapia constă în utilizarea produselor din stup — precum mierea şi propolisul — în scopuri medicinale.

• Mierea naturală: mierea conţine diverşi compuşi biologici activi, printre care flavonoide, compuşi fenolici, vitamine, oligoelemente, aminoacizi şi proteine. Într-un studiu din 2019, persoanele care sufereau de afte minore recurente au aplicat local miere 100% naturală, de trei până la patru ori pe zi. Cercetătorii au sugerat că mierea a contribuit la vindecarea afecţiunii datorită proprietăţilor sale antimicrobiene, antibacteriene, antiinflamatorii şi antioxidante, pe parcursul unei perioade de urmărire de un an. Într-un studiu randomizat controlat din 2014, mierea s-a dovedit a fi sigură şi eficientă în reducerea durerii, a dimensiunii şi a roşeţii aftei minore.
• Propolis: un studiu pilot din 2006 a arătat că administrarea unei capsule de propolis de albine de 500 de miligrame poate contribui la reducerea frecvenţei recidivelor aftei.

3. Plantele medicinale

Anumite plante au fost utilizate în mod tradiţional — şi studiate ştiinţific — pentru potenţialul lor de a reduce durerea, durata şi recidivele aftelor. Soluţiile pe bază de plante pot constitui un sprijin complementar tratamentelor convenţionale.

- Aloe vera: o meta-analiză din 2022, care a inclus nouă studii pe un total de 847 participanţi, a arătat că tratamentele pe bază de aloe vera erau mai eficiente şi ofereau timpi de vindecare mai scurţi decât intervenţiile convenţionale. Deşi aloe vera este la fel de eficientă în reducerea durerii şi a dimensiunii ulceraţiei, se distinge prin siguranţa sa şi efectele secundare minime.

- Echinacea: suplimentele pe bază de echinaceea sunt utilizate de mult timp în India pentru tratarea aftei bucale. Un studiu din 2018 a arătat că comprimatele de echinaceea reduc în mod eficient leziunile, intensitatea durerii şi recidivele, favorizând în acelaşi timp vindecarea completă în cazurile de afte minore recurente.

- Muşeţel: un studiu din 2015 a arătat că extractul de muşeţel poate reduce durerea la persoanele care suferă de afte, deşi s-a dovedit a fi mai puţin eficient decât triamcinolona, un corticosteroid utilizat frecvent.

- Mirul: extractul de mir, în diferite concentraţii, s-a dovedit capabil să reducă diametrul ulceraţiilor bucale, durerea şi senzaţia de arsură. Pasta bucală pe bază de mirt poate reduce dimensiunea aftei, poate calma durerea şi poate atenua roşeaţa şi secreţia de lichid. În plus, uleiul esenţial şi decoctul de mirt pot ajuta la calmarea durerii şi la reducerea dimensiunii ulceraţiilor, fără a provoca efecte secundare.

4. Suplimentele alimentare

Anumite vitamine şi nutrienţi s-au dovedit a avea potenţialul de a atenua durerea şi de a reduce frecvenţa aftei. Aceste suplimente pot oferi un sprijin suplimentar persoanelor predispuse la recidive.

• Vitamina B12: un studiu din 2014 a arătat că vitamina B12 contribuie la reducerea durerii asociate aftei, ceea ce o face un posibil tratament adjuvant pentru o mai bună gestionare a durerii.
• Vitamina C: un studiu din 2010 a sugerat că vitamina C poate reduce inflamaţia şi poate susţine sistemul imunitar. De asemenea, s-a dovedit că poate reduce frecvenţa şi durerea aftei minore.

5. Tratamente alternative

Anumite practici din medicina tradiţională chineză (MTC), precum acupunctura şi terapia cu ace de foc, pot ajuta la ameliorarea durerii, la reducerea recidivelor şi la accelerarea vindecării aftei.

• Acupunctura: o meta-analiză din 2022, care a cuprins 18 studii şi aproape 1.500 de persoane care sufereau de afte bucale, a arătat că acupunctura ar putea fi mai eficientă decât medicina occidentală în tratarea simptomelor. Combinarea acupuncturii cu medicina occidentală sau chineză s-a dovedit capabilă să reducă recidivele ulceraţiilor şi să amelioreze durerea. Au fost utilizate diverse tehnici de acupunctură, printre care acupunctura convenţională, electroacupunctura, acupunctura cu ace încălzite la roşu, acupunctura cu flori de prun şi acupresura, printre altele.
• Terapia cu ace înroşite în foc: această tehnică unică a MTC constă în inserarea unor ace supuse în foc până când devin roşii în zonele afectate sau pe punctele de acupunctură. O meta-analiză din 2024, care a cuprins nouă studii şi aproape 1 500 de participanţi, a relevat că terapia cu ace înroşite în foc constituie un tratament eficient împotriva aftei bucale, oferind ameliorarea durerii, îmbunătăţirea simptomelor şi o vindecare mai rapidă.
• Injecţia în punctele de acupunctură şi acul înroşit în foc: într-un studiu din 2015, combinaţia dintre injecţiile cu shuang huanglian în mai multe puncte de acupunctură şi terapia cu acul înroşit în foc a permis obţinerea unei rate de eficacitate de 92,4 %, superioară ratei de eficacitate de 77,2 % observată la participanţii care au primit o terapie cu vitamine pe cale orală asociată cu injecţii subcutanate cu factor de transfer.

• Această terapie combinată a permis o ameliorare rapidă a durerii, reducerea simptomelor, reducerea timpului de vindecare şi diminuarea recidivelor.

Cum se pot preveni aftele?

Deşi aftele nu pot fi întotdeauna prevenite, cauzele lor nefiind necunoscute, anumite măsuri permit reducerea iritaţiei bucale şi limitarea apariţiei acestora:

- Spălaţi-vă dinţii cu o periuţă cu peri moi, folosiţi o pastă de dinţi fără SLS şi folosiţi aţa dentară după mese pentru a menţine cavitatea bucală curată.

- Asiguraţi-vă că aparatul dentar este bine ajustat şi acoperiţi marginile ascuţite cu ceară ortodontică pentru a evita rănile.

- Practicaţi tehnici de reducere a stresului, precum mindfulness sau meditaţia.

- Ţineţi un jurnal alimentar pentru a identifica eventualii factori declanşatori legaţi de alimentaţie.

- Evitaţi să mestecaţi gumă de mestecat şi să consumaţi alimente dure, acide, sărate sau picante, care pot irita cavitatea bucală.

- Limitaţi consumul de alcool şi tutun.

- Urmaţi o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată, cu un aport suficient de vitamina B12, folat şi feritină.

Sursa: Epoch Times Franţa