Alimentele care hrănesc ochii. Cum se pot preveni sau încetini unele boli
alte articole
Cu aproximativ 3.500 de ani în urmă, egiptenii tratau orbirea nocturnă prin aplicarea în ochi a sucului extras din ficat de bou prăjit, bogat în vitamina A, o practică documentată în pergamentul lor medical „Papirusul Ebers”.
Oricât de ciudat ar părea, egiptenii au descoperit ceva ce ştiinţa modernă a confirmat abia în secolul trecut: alimentele sunt un remediu pentru vedere.
Nutrienţii esenţiali dintr-o dietă sănătoasă pot acţiona asupra ţesuturilor delicate ale ochiului, pot filtra lumina dăunătoare, pot proteja retina şi pot menţine o presiune intraoculară adecvată. Dacă sunt folosiţi în mod constant, aceştia pot face parte dintr-un plan de protecţie împotriva bolilor de vedere legate de vârstă, precum degenerescenţa maculară, cataracta şi glaucomul — afecţiuni care, odată instalate, nu pot fi reversibile.
Se pare că soluţia este mai puţin complicată decât se aşteaptă majoritatea oamenilor.
Pigmenţii vegetali care îţi protejează ochii
Cheia pentru încetinirea progresiei bolilor ar putea sta în pigmenţii care conferă plantelor culoarea.
În natură există peste 600 de carotenoizi, sau pigmenţi vegetali, dar doar trei se acumulează în retină şi în cristalinul ochiului uman: luteina, zeaxantina şi meso-zeaxantina, ultima fiind sintetizată în retină chiar din luteină. Luteina şi zeaxantina se găsesc în varza creţată, spanac, salată verde, broccoli, varză de Bruxelles, mazăre verde, fasole verde, porumb, morcovi şi varză.
Concentrate la niveluri de aproximativ 1.000 de ori mai mari în maculă decât în alte părţi ale corpului, luteina şi zeaxantina sunt asociate cu performanţe mai bune la testele de funcţionare a ochiului care măsoară urmărirea, focalizarea şi procesarea, respectiv funcţiile care determină dacă sunteţi expus riscului de cataractă şi degenerescenţă maculară.
„Ideea este de a preveni sau de a întârzia evoluţia bolii”, a declarat pentru The Epoch Times Elizabeth Johnson, cercetătoare în domeniul nutriţiei şi sănătăţii oculare la Universitatea Tufts.
„Nutriţia este o modalitate evidentă de a încerca să prevenim şi, dacă suferiţi de [degenerare maculară], de a încetini evoluţia bolii, deoarece nu mai puteţi reveni la starea iniţială.”, a precizaat aceasta.
Cercetările au arătat, de asemenea, că astaxantina — pigmentul carotenoid roşu natural găsit în animalele marine precum somonul, creveţii şi homarul — ar putea juca un rol în prevenirea şi tratarea bolilor oculare legate de vârstă. Astaxantina nu este doar un antioxidant, ci pare să aibă şi proprietăţi care ajută la combaterea inflamaţiei şi a morţii celulare.
Filtrul pentru expunerea la lumină albastră încorporat în ochi
Luteina şi zeaxantina, care sunt pigmenţi galbeni, pot avea un alt rol util: acţionează ca blocanţi interni ai luminii albastre pentru ochi.
„Culoarea galbenă captează lumina albastră, astfel încât aceasta să nu poată ajunge să afecteze fotoreceptorii din spatele maculei; prin urmare, reprezintă o protecţie împotriva daunelor cauzate de lumină”, a spus Johnson.
Alimentele bogate în antioxidanţi acţionează ca nişte bureţi chimici, eliminând stresul oxidativ provocat de expunerea la lumina albastră şi neutralizând riscurile de formare a cataractei.
Toby Amidor, dieteticiană autorizată şi autoare a 12 cărţi de bucate, evidenţiază o gamă mai largă de alimente benefice:
- Beta-caroten: Morcovi, spanac, pepene galben, dovleci.
- Acizi graşi omega-3: Peşte gras, cum ar fi somonul şi tonul, nuci, ulei de rapiţă, seminţe de in.
- Vitamina A: Cartofi dulci, morcovi, ficat.
- Vitamina C: Citrice, ardei roşii, căpşuni.
- Vitamina D: Peşte gras, gălbenuş de ou.
- Vitamina E: Migdale, unt de arahide, avocado.
- Zinc: Carne de vită, arahide, crustacee.
„Multe dintre aceste substanţe nutritive sunt, de asemenea, antioxidanţi, care pot ajuta la [neutralizarea] radicalilor liberi care provoacă leziuni celulelor”, a declarat Amidor pentru The Epoch Times într-un e-mail.
„În plus, multe dintre ele conţin substanţe nutritive care ajută la combaterea inflamaţiei (cum ar fi acizii graşi omega-3), iar inflamaţia cronică poate creşte riscul apariţiei acestor afecţiuni oculare.”, a explicat aceasta.
Legătura neglijată dintre greutatea corporală şi presiunea intraoculară
Presiunea intraoculară ridicată, o modificare asimptomatică a presiunii lichidului din ochi, poate duce la glaucom, a doua cauză principală de orbire la nivel mondial.
Există o asociere semnificativă între excesul de greutate corporală şi presiunea intraoculară ridicată, potrivit unei meta-analize publicate în BMJ Open Ophthalmology.
Comportamentul are un impact semnificativ asupra sănătăţii ochilor, a declarat pentru The Epoch Times dr. Joseph Allen, optometrist şi fondator al canalului de YouTube „Doctor Eye Health”.
„Persoanele care fac exerciţii fizice şi au o alimentaţie mai sănătoasă îşi monitorizează nivelul glicemiei — acestea prezintă un risc mai mic de a avea complicaţii. ... Boala lor este într-un stadiu mai puţin avansat”, a spus el.
„Acestea tind să aibă un rol aproape protector împotriva acestor diverse afecţiuni care afectează ochiul.”, a adăugat acesta.
Evitarea zahărului suplimentar, a grăsimilor saturate şi a alimentelor bogate în calorii, precum biscuiţii, prăjiturile, bomboanele şi chipsurile, ajută la prevenirea nivelurilor ridicate de glucoză care pot duce la vedere înceţoşată şi afectarea vederii. Amidor a sugerat adăugarea de fructe sau legume la fiecare masă sau gustare: „concentraţi-vă pe îmbunătăţirea calităţii dietei”.
De ce alimentele sunt mai eficiente decât suplimentele
Cu excepţia cazului în care aveţi o afecţiune medicală care îngreunează digestia carotenoizilor — cum ar fi intoleranţa la histamină sau anumite afecţiuni hepatice — este mai bine să vă suplimentaţi aportul de nutrienţi prin alimente, mai degrabă decât prin suplimente.
„Consumul de suplimente nu permite ca multe dintre componentele benefice ale alimentelor să ajungă în organism”, a spus Amidor. Complexitatea alimentelor are un efect sinergic asupra sănătăţii – un efect pe care un nutrient izolat nu îl oferă.
„Alimentele conţin o multitudine de fitonutrienţi – compuşi naturali din plante – care pot contribui la sănătatea generală a ochilor.”, a mai adăugat aceasta.
Cantităţile necesare sunt, de asemenea, mai uşor de obţinut decât îşi dau seama majoritatea oamenilor, a spus Johnson. Un supliment tipic de luteină şi zeaxantină poate conţine între 6 şi 12 miligrame, în timp ce 30 grame de spanac furnizează 10 miligrame.
„Este o cantitate mare şi uşor de obţinut”, a spus ea. „Alte surse pe care oamenii nu le iau în considerare sunt avocado, ouăle şi fisticul.”
Aceste alimente conţin mult mai puţină luteină şi zeaxantină decât legumele cu frunze verzi, dar, deoarece pigmentul este liposolubil, o cantitate mai mare din acesta este absorbită din alimentele grase. Johnson a fost coautoare a unui studiu în care ouăle au depăşit atât spanacul, cât şi suplimentele în ceea ce priveşte absorbţia luteinei. Două dintre celelalte studii ale sale au arătat că circa 55 grame de fistic sau un avocado pe zi, timp de şase luni, cresc semnificativ pigmentul macular.
Cercetările au arătat că pigmentul macular este asociat şi cu o funcţie cognitivă îmbunătăţită, oferind beneficii care depăşesc sfera vederii.
„Nu vă ajutaţi doar ochii – aţi putea să vă ajutaţi şi creierul. Şi când vă gândiţi la îmbătrânire, ce vă îngrijorează? Vederea şi funcţia cognitivă.”, a spus Johnson.
