16 noiembrie - Ziua Internaţională a Toleranţei

Toleranţa este un termen social, etic şi religios aplicabil unei colectivităţi sau unui individ, care defineşte respectul faţă de libertatea altuia, faţă de modul său de gândire şi comportare, precum şi faţă de opiniile sale de orice natură.

16 noiembrie a fost instituită de Naţiunile Unite (ONU) ca Ziua Internaţională a Toleranţei. Aceasta este una dintre numeroasele măsuri ale ONU în lupta împotriva intoleranţei şi neacceptării diversităţii culturale.

Declaraţia afirmă că toleranţa este respect, apreciază bogăţia culturilor lumii şi diferitele forme de exprimare ale fiinţelor umane. Recunoaşte de asemenea drepturile universale ale omului şi libertăţile fundamentale ale celorlalţi, asigurând supravieţuirea comunităţilor mixte în toate regiunile lumii.

ONU încearcă să consolideze toleranţa prin încurajarea înţelegerii reciproce între culturi şi popoare. Acest imperativ se află la baza Cartei Naţiunilor Unite şi a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. Toleranţa este calitatea minimă esenţială a relaţiilor sociale, ce exclude violenţa şi constrângerile, fără de care pacea nu este posibilă.

Nedreptatea, violenţa, discriminarea şi marginalizarea sunt forme comune de intoleranţă, ce se naşte adesea din ignoranţă, frică de necunoscut şi un sentiment exagerat al valorii proprii. Noi trebuie să educăm copiii să înţeleagă termenul de toleranţă, care este baza unor legături între fiinţele umane de diferite culturi, rase, crezuri, moduri de viaţă, cât şi drepturile omului.

Lumea va fi un loc mult mai bun dacă toţi am fi mai toleranţi faţă de cineva care este diferit, cineva din altă ţară, cineva din altă cultură, cineva care vorbeşte o altă limbă, cineva care se îmbracă diferit sau cineva care are alte abilităţi. Avem cu toţii un drum lung de parcurs. În multe ocazii, toleranţa noastră se termină acolo unde se termină educaţia noastră, cunoştinţele noastre, zona noastră de confort şi începe teama care nu ne permite să acceptăm ceea ce nu înţelegem sau ceea ce ni se pare diferit: aşa cum este diferit, este rău. O teamă care se transformă în respingere şi, din păcate, în multe ocazii, conduce la critici sau atacuri îndreptate chiar şi către cele mai vulnerabile grupuri.

Pe scurt, toleranţa este acceptarea şi îmbrăţişarea diferenţelor, aprecierea diversităţii, lipsa de frică, respectarea celor care nu sunt şi nu gândesc ca noi, considerându-i egalii noştri. Fiind tolerenţi vom fi mai inteligenţi şi mai umani, vom primi cunoştinţele, experienţele şi sentimentele altor oameni. Începând să fim toleranţi cu noi înşine, vom fi toleranţi şi cu ceilalţi.

Mulţi autori au definiţii diferite ale cuvântului toleranţă. Pierre Bayle (1647 - 1706) va fi primul gânditor al epocii moderne care va promulga toleranţa religioasă a statului, libertatea conştiinţei şi toleranţa la ateism, printre oamenii care ar trebui respectaţi de către autorităţi. Conştiinţa individuală este unica instanţă normativă legitimă şi în ea se află un principiu al toleranţei.

„Toleranţa implică respect, empatie şi solidaritate. Înseamnă să fim flexibili, să ştim să ascultăm, să ştim să observăm şi să acceptăm diferenţele ca pe o parte normală a vieţii noastre: suntem cu toţii diferiţi şi există bogăţie în această lume, în diversitatea ei.”

Conform lui John Locke (1632 - 1704) toleranţa este una dintre îndatoririle statului. În „Letter on Tolerance” (1689) susţine toleranţa statului în materie religioasă. Statul, afirmă Locke, trebuie să fie tolerant în condamnarea cetăţenilor săi „pentru că nu este responsabilitatea lui să vindece sufletele şi nici tortura sau confiscarea nu pot contribui la schimbarea omului în interiorul său”.

Din mari clasici, amintim ultimul discurs al lui Charles Chaplin în „Marele Dictator”, ce este un imn al toleranţei, unde se pare că auzim vechiul ton al lui Confucius:

„Aş vrea să ajut pe toată lumea dacă este posibil: evreii şi neamurile, negrii şi alţii . Viaţa poate fi liberă şi frumoasă, dar avem nevoie de umanitate înaintea maşinilor, de bunătate şi dulceaţă în faţa inteligenţei. Nu vrem să ne urâm şi să ne dispreţuim pe noi înşine: în această lume există loc pentru toată lumea. Să luptăm pentru abolirea barierelor dintre naţiuni, pentru a pune capăt rapacităţii, urii şi intoleranţei. Norii se risipesc, soarele răsare, ieşim din întuneric în lumină, intrăm într-o lume nouă, într-o lume mai bună, în care oamenii îşi vor depăşi rapacitatea, ura şi brutalitatea”.

Toleranţa nu are aplicabilitate doar la nivel de ţară, ci este ceva ce trebuie să dezvoltăm în casele noastre cu cei pe care îi iubim cel mai mult, precum familia şi prietenii, precum şi în întreaga lume, unde încercăm să trăim împreună în armonie cu nenumărate culturi şi oameni foarte diferiţi.

După cum vedem, toleranţa este strâns legată de respect, putând fi astfel capabili să acceptăm opinii diferite asupra aceluiaşi subiect, acceptând şi respectarea diferenţelor etnice, sociale, culturale şi religioase. Ceea ce respectăm nu este împotriva integrităţii şi a drepturilor oamenilor, animalelor şi mediului ambiant.

UNESCO acordă Premiul Madanjeet Singh pentru promovarea toleranţei şi non-violenţei din 1995 din doi în doi ani, de Ziua Internaţională a Toleranţei, pe 16 noiembrie. Premiul este atribuit unor persoane fizice, instituţii sau unor organizaţii cărora li se recunosc contribuţiile excepţionale în promovarea toleranţei şi non-violenţei.