Cum afectează poluarea aerului dezvoltarea timpurie a creierului şi ce pot face mamele

Cercetările arată că o expunere mai mare la poluarea aerului în timpul perioadelor critice de dezvoltare a creierului poate avea implicaţii ample asupra sănătăţii mintale.

Creierul se dezvoltă la viteze uluitoare - de la un tub neural de 3 milimetri până la peste 100 de miliarde de neuroni care cântăresc 1,3 kilograme. Perioada prenatală şi copilăria sunt marcate de paşi mari în dezvoltarea creierului. Pe lângă faptul că aceasta este o perioadă de oportunităţi mentale, este, totodată, o perioadă de vulnerabilitate mentală.

Un studiu amplu din Noua Zeelandă sugerează că expunerea la poluarea atmosferică de la concepţie până la începutul vieţii poate avea o serie de consecinţe negative asupra cogniţiei, comportamentului şi emoţiilor.

Studiul publicat în Environmental Research a constatat că poluarea aerului exterior este unul dintre principalele pericole de mediu în ceea ce priveşte sănătatea. În timp ce tot mai multe dovezi indică o legătură între expunere şi efectele negative asupra sănătăţii mintale la adulţi, se cunosc puţine lucruri despre modul în care expunerea la începutul vieţii afectează copiii. Pentru a obţine o perspectivă asupra efectului poluării în această grupă de vârstă, cercetătorii au analizat datele privind 1.265 de copii din Noua Zeelandă colectate de la concepţie până la vârsta de 10 ani. Folosind adresele copiilor, ei au estimat nivelurile de poluare a aerului pentru a evalua expunerea şi le-au comparat cu rezultatele privind sănătatea mintală.

Rezultatele au arătat mai multe asocieri:

Expunerea prenatală şi postnatală ridicată şi persistentă a fost asociată cu probleme de atenţie. O expunere prenatală mai ridicată a fost legată de rate mai mari de abuz de substanţe. Expunerea preşcolară crescută a prezis un nivel scăzut de educaţie, probleme de comportament şi abuz de substanţe. Expunerea persistentă ridicată în copilărie a fost legată de un risc mai mare de abuz de substanţe.

Factori fundamentali

În ceea ce priveşte factorii care ar putea sta la baza legăturilor, autorii studiului au sugerat că expunerea la poluarea aerului în timpul perioadelor sensibile de dezvoltare prenatală şi a copilăriei poate perturba căile de neurodezvoltare. Alte ipoteze includ o ipoteză de acumulare, care implică o expunere ridicată şi persistentă, şi o ipoteză de fereastră critică, care implică expunerea în timpul unor perioade de timp deosebit de importante.

Autorii au afirmat, de asemenea, că modificările structurale şi funcţionale ale creierului pot contribui la rezultatele observate. O revizuire sistematică simultană publicată în Environmental Science a găsit dovezi care susţin această ipoteză. După analizarea a 26 de lucrări de cercetare, rezultatele au sugerat că neurotoxinele provenite din expunerea prenatală la poluare pot fi legate de reducerea fluxului sanguin către creier în diferite regiuni pe parcursul copilăriei şi adolescenţei. Deoarece sângele transportă oxigen şi substanţe nutritive către ţesuturi, un flux redus poate duce la o funcţionare suboptimală a creierului. Neurotoxinele provenite din poluare pot duce, de asemenea, la o scădere a volumului anumitor structuri cerebrale.

Alimente bogate în antioxidanţi

O serie de alimente bogate în antioxidanţi pot reduce stresul oxidativ cauzat de poluarea aerului, a declarat Aderet Dana Hoch, nutriţionist dietetician la Dining with Nature.

Stresul oxidativ apare atunci când organismul are un dezechilibru între radicalii liberi şi antioxidanţi. Radicalii liberi sunt molecule care conţin oxigen cu un număr inegal de electroni, ceea ce le face să reacţioneze uşor cu alte molecule şi să producă daune în organism.
Antioxidanţii sunt molecule care pot dona un electron unui radical liber, făcându-l mai stabil şi cu mai puţine şanse să producă daune.

Pentru a combate stresul oxidativ cauzat de poluarea aerului, acordaţi prioritate alimentelor bogate în antioxidanţi cheie, cum ar fi vitamina C, vitamina E, seleniu, betacaroten, zinc şi flavonoide”, a spus Hoch. Ea a oferit următoarele exemple:

- Fructele de pădure, cum ar fi afinele, căpşunile şi zmeura, sunt bogate în vitamina C şi flavonoide.

- Avocado este bogat în vitamina E.

- Frunzele verzi, cum ar fi spanacul, rucola şi sfecla, sunt surse excelente de vitamina C şi betacaroten.

- Nucile şi seminţele sunt surse bune de vitamina E, seleniu şi zinc.

Dieta mediteraneană este bogată în antioxidanţi şi antiinflamatoi care poate ajuta la obţinerea unei sănătăţi optime şi la reducerea stresului oxidativ asociat cu poluarea aerului, a declarat Shelley Balls, dietetician nutriţionist la Flawless Bloom.

Componentele dietei includ o abundenţă de proteine slabe din peşte, fasole şi nuci, precum şi cereale integrale, fructe, legume şi grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline, a declarat ea pentru The Epoch Times.

„Sincer, recomand această dietă pentru toată lumea, nu doar pentru mamele însărcinate, cu scopul de a fi mai sănătos şi pentru a reduce probabilitatea apariţiei bolilor cronice.”

Un studiu din 2019 publicat în Circulation oferă dovezi că o dietă mediteraneană poate reduce consecinţele nocive ale expunerii la poluarea aerului. Unul dintre efectele expunerii pe termen lung este riscul mai mare de deces prin boli cardiovasculare, astfel că autorii au investigat dacă dieta poate reduce probabilitatea.

După ce au evaluat datele referitoare la peste 500 000 de persoane şi le-au urmărit timp de 17 ani, aceştia au constatat că dieta mediteraneană poate oferi o protecţie semnificativă împotriva deceselor cauzate de bolile cardiovasculare cauzate de poluarea aerului.

Aportul adecvat de nutrienţi

Un studiu publicat în Journal of Toxicology and Environmental Health descrie modul în care deficienţele din nutriţie pot agrava efectele poluării aerului în diverse moduri. De exemplu, deficienţele de vitamina A, fier sau iod pot creşte sensibilitatea la compuşii toxici, iar o deficienţă de vitamina C poate creşte stresul oxidativ.

Dieta mediteraneană poate menţine nivelul de nutrienţi. Autorii unei analize publicate în Nutrients au constatat că cei care au urmat o dietă mediteraneană prezentau un risc mai scăzut de aport inadecvat de nutrienţi şi micronutrienţi.

Alimente care susţin căile de detoxifiere

„Atunci când ne gândim cum să reducem efectele poluării aerului, este important să ne concentrăm asupra alimentelor cu proprietăţi naturale de detoxifiere”, a declarat Hoch. „Acestea le includ în special pe cele care susţin enzima antioxidantă, glutationul, care joacă un rol în funcţia de detoxifiere a ficatului”.

Ea a afirmat că alimentele din această categorie includ legume precum usturoiul şi ceapa. Alte legume detoxifiante sunt cele din familia cruciferelor, care conţin un compus bogat în sulf numit sulforafan - inclusiv broccoli, conopidă, varză de Bruxelles, varză, varză kale şi varză creaţă.

Un studiu clinic din China, publicat în Cancer Prevention Research, a testat efectele consumului zilnic de o băutură din germeni de broccoli la persoanele care locuiesc într-o zonă cu o poluare atmosferică substanţială. După 12 săptămâni, autorii au constatat că băutura bogată în sulforafan a ajutat organismul să elimine cantităţi mai mari de poluanţi benzen şi acroleină. De asemenea, aceasta a indus factorul legat de eritroida 2 (NRF2) în căile respiratorii superioare ale participanţilor. NRF2 reglează expresia genelor implicate în detoxifierea substanţelor toxice şi cancerigene.

Măsuri pentru reducerea expunerii

Poluarea aerului a fost asociată cu inflamaţii care afectează plămânii, inima, intestinele, sistemul imunitar şi sistemul nervos, a declarat Dr. Inderpal Randhawa, medic internist şi pneumolog pediatru, pentru The Epoch Times.

El a recomandat verificarea calităţii aerului exterior şi limitarea timpului petrecut afară atunci când nivelurile de poluare sunt ridicate, în special pentru femeile însărcinate în perioada prenatală şi pentru copiii mici în timpul copilăriei timpurii. El a recomandat, de asemenea, purtarea unei măşti în condiţii de poluare ridicată şi a menţionat că femeile însărcinate pot beneficia mai mult de opţiuni de calitate superioară, cum ar fi măştile N95, care oferă o protecţie mai mare.

Asociaţia Americană a Plămânilor avertizează că poluarea aerului exterior poate intra în locuinţe prin ferestre deschise şi sisteme de aer condiţionat filtrate necorespunzător. De asemenea, aerul din interior conţine mulţi poluanţi, inclusiv fumul pasiv, substanţele chimice de uz casnic, parfumurile şi dioxidul de azot de la sobele pe gaz. Cel mai bun mod de a aborda poluarea interioară este de a elimina sursa substanţelor chimice, dar şi ventilarea cu aer exterior prin deschiderea ferestrelor timp de 15 minute pe zi şi utilizarea unui dispozitiv care filtrează poluanţii din interior pot fi de ajutor.

În timp ce o mare parte din atenţia acordată poluării se concentrează asupra toxinelor din exterior, poluarea din interior poate fi la fel de problematică. Poluanţii de interior pot proveni de la o gamă largă de substanţe chimice din obiectele de uz casnic, cum ar fi mobila, vasele de gătit antiaderente şi plăcile de vinil. Luarea măsurilor pentru a reduce expunerea la substanţele chimice din interior poate aduce beneficii sănătăţii cognitive.

Asociaţia Americană a Plămânilor recomandă utilizarea unui sistem adecvat de filtrare a aerului cu particule de înaltă eficienţă (HEPA) în casă, menţionând că acesta poate reduce semnificativ poluarea exterioară, alergenii din interior şi praful.

„Eficacitatea unui filtru HEPA depinde de calitatea dispozitivului şi de cât de des curăţaţi şi înlocuiţi filtrul”, a declarat Randhawa.