Ziua Regalităţii şi ce ar însemna restaurarea monarhiei în România (interviu)

„10 mai are toate calităţile pentru a fi o zi naţională. Cele mai multe ţări ale lumii îşi sărbătoresc ziua independenţei ca zi naţională. Suntem ridicoli dacă avem o zi a independenţei care nu este nici măcar sărbătoare naţională”, susţine Tiberiu Cnab, secretar general al Alianţei Naţionale de Reinstaurare a Monarhiei, într-un interviu acordat Epoch Times. Monarhistul explică de ce consideră că Republica este un proiect eşuat în România, care ar fi avantajele restaurării monarhiei şi ce atuuri are un Rege faţă de un preşedinte.

În cadrul Forumului Constituţional, ANRM a prezentat câteva propuneri de amendare a Constituţiei şi va face public în curând un proiect de Constituţie monarhică. Cu ocazia zilei Regelui, Epoch Times propune cititorilor o discuţie despre monarhie între trecut şi viitor.

Epoch Times: Ce semnificaţii mai are Ziua Regalităţii astăzi? Ce mai înseamnă monarhia pentru România, în opinia Dvs.?

Foarte multă lume foloseşte această denumire de Ziua Regalităţii. Din punctul meu de vedere ea este impropriu numită aşa fiindcă deja ne plasează într-un domeniu de sectă în sensul în care este ziua unora care cred într-o regalitate, în ceva care nu există. Ori 10 mai a fost zi naţională din nişte raţiuni foarte importante – era ziua independenţei şi este legată de evenimente din viaţa primului rege român. La 10 mai 1866 principele Carol de Hohenzollern Siegmaringen a venit în Parlament şi a depus jurământul. Este o zi când un principe străin a consolidat unirea principatelor, fiindcă abdicarea lui Cuza fusese forţată de puterile străine care recunoscuseră doar formal unirea celor două principate româneşti, pentru că erau conduse de acelaşi domn.

România nu era recunoscută ca o ţară în sine, independentă, şi exista riscul ca cele două principate să se despartă din nou după moartea lui Cuza. Acesta a fost motivul pentru care s-a recurs la soluţia cu principele străin, negociându-se cu statele europene o consolidare a unui stat proaspăt recunoscut care s-a numit Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti.

Apoi, a fost votată o Constituţie independentă faţă de Poarta Otomană. Mai departe, la 10 mai 1877 regele a semnat acel act prin care a devenit independentă, refuzând să mai plătească tribut. A urmat Războiul de Independenţă în care regele României a preluat controlul armatei române şi al celei ruse împotriva Turciei. S-a dovedit un bun strateg militar şi armata unită ruso-română a învins. Ruşii au vrut să aibă ieşire la Gurile Dunării şi au câştigat sudul Basarabiei, iar România a obţinut Dobrogea. Apoi România şi-a schimbat denumirea în Regatul România. A fost un moment foarte important pentru că atunci cancelariile occidentale au recunoscut ţara ca fiind unită. Iar pe 10 mai a fost încoronarea Regelui Carol I.

Ca urmare, 10 mai are toate calităţile pentru a fi o zi naţională. Cele mai multe ţări ale lumii (Franţa, Ţările Balcanice) îşi sărbătoresc ziua independenţei ca zi naţională. Suntem ridicoli dacă avem o zi a independenţei care nu este nici măcar sărbătoare naţională. Noi cei de la ANRM considerăm că 10 mai ar trebui să fie cea de-a doua zi naţională. Nu ar fi primul caz în Europa, dat fiind că Ungaria are 3 zile naţionale, iar Polonia două.

Mai mulţi politicieni din mainstream au vorbit de-a lungul timpului despre posibilitatea restaurării monarhiei în România, dar doar electoral, pentru că ştiau că există un număr mare de români dezamăgiţi de întreaga clasă politică care văd monarhia ca singura soluţie la starea actuală. Ce valori ar aduce Casa Regală în viaţa politică actuală şi cum vă explicaţi această simpatie populară?

În primul rând, este evident că, în România, Republica este un proiect eşuat. El a început la presiunea unei puteri străine, în sensul că ni s-a impus un regim, iar Republica postdecembristă a avut 3 preşedinţi care n-au fost deloc imparţiali cu poporul român. Ei au fost mai degrabă preşedinţi ai părţii de electorat care i-a votat.

Eu cred că proiectul de republică în România este pur şi simplu nepotrivit. El nu funcţionează pentru că românii au nevoie de un conducător, şef al statului, care să fie al tuturor; ori asta nu s-a mai întâmplat de la monarhie. Poate este vorba şi despre un mit al voievodului foarte bine implantat în mintea şi sufletul românului, care are legătură şi cu ortodoxia. Este vorba mai degrabă de un model, de o mână forte care se manifestă în momentele-cheie când trebuie luată o decizie, aşa cum a fost declararea independenţei sau pornirea unui război împotriva Germaniei naziste de către regele Ferdinand.

Ce atuuri are monarhul faţă de preşedinte?

Preşedintele ţine cont de interesele personale, de interesele celor din jurul lui. Monarhul în schimb este independent de orice partid şi nu intervine în lupta politică. Ca urmare, el poate să fie un arbitru şi un mediator real între instituţii şi naţiune. Este foarte important să existe un astfel de lider în care poporul să creadă şi care să fie cu adevărat imparţial faţă de jocurile politice şi conflictele dintre instituţii.

”În România, Republica este un proiect eşuat. El a început la presiunea unei puteri străine, în sensul că ni s-a impus un regim, iar Republica postdecembristă a avut 3 preşedinţi care n-au fost deloc imparţiali cu poporul român”

Pe de altă parte, un rege în fruntea României ar avea conexiuni externe importante prin Casele Regale înrudite. Ca urmare, poziţia României în exterior ar fi consolidată şi ar deveni mai onorabilă. Deocamdată, suntem fii ploii, lăsaţi la marginea Europei, din cauza clasei politice, a lipsei de performanţă şi a corupţiei.

În plan intern, nu cred că un prim-ministru poate face golănii dacă este numit de rege pentru că există un impuls de onoare. Mai mult, o monarhie este mult mai ieftină decât o republică pentru că administraţia prezidenţială costă mai mult bugetul de stat. Cheltuielile cu Casa Regală a Marii Britanii sunt mai mici decât cele ale administraţiei prezidenţiale franceze. Costurile pe cap de locuitor pe care le suportă britanicii pentru monarhie sunt undeva la 0,22 eurocenţi pe an. În plus, şi alegerile prezidenţiale costă.

Mai poate monarhia să salveze România, dat fiind că şi dacă am avea o monarhie constituţională, puterea executivă ar reveni premierului şi Parlamentului, care sunt exponenţi ai actualei clase politice, şi nu pot fi controlaţi de rege? Cine ar prelua atribuţiile importante ale preşedintelui de numire a şefilor serviciilor secrete, a procurorului general şi al şefului DNA? Nu ar risca monarhia constituţională să se transforme într-o ”dictatură parlamentară”, deghizată sub aparenţa puterii şi credibilităţii simbolice a Casei Regale?

Din păcate, nu avem cum să schimbăm clasa politică peste noapte. O bucată de vreme o să ne mai chinuim cu asta, dar m-aş bucura ca măcar liderii ei să se schimbe. Cred că dacă s-ar reinstaura monarhia, şefii de partide ar fi mai responsabili. Îmi amintesc discursul regelui din Parlament, când oameni care erau aproape împotriva lui s-au ridicat în picioare şi au aplaudat. Există o forţă pe care o are Regele Mihai şi care pare să se transmită către Principele Nicolae.

Revenind, cred că liderii politici sunt acum aşa pentru că le permite sistemul. Nu cred că un rege îşi va permite să numească un prim-ministru care are probleme cu justiţia şi cred că va avea autoritatea morală de a impune acest lucru. Apoi, lucrurile se vor curăţa încet-încet, căci România a avut politicieni foarte buni în perioada interbelică. Nu cred că legi precum cea legată de exploatarea de la Roşia Montană se pot impune într-o monarhie pentru că regele trebuie să promulge. Să nu uităm că regele contrasemnează toate actele şi are o forţă de a opri nebuniile şi deviaţiile.

Cum vrea ANRM să restaureze monarhia constituţională în România? Ce propuneri aţi făcut Forumului Constituţional de modificare a Constituţiei în acest sens?

Noi dorim o monarhie constituţională parlamentară. Forumul Constituţional a fost un eşec în sine pentru că a fost o adunare de ONG-uri favorabile USL, care se jucau de-a dezbaterea. N-a fost o dezbatere reală. Noi am propus să se elimine din articolul 152 sintagma ”forma republicană de guvernământ”. A doua noastră propunere a fost ca ziua de 10 mai să fie a doua sărbătoare naţională iar stema României reîntregite a lui Ferdinand să fie trecută pe steag, şi nu acvila încoronată, care nu este un semn al regalităţii, ci al suveranităţii. Toate Republicile rămase în jurul nostru – Rusia, Albania, Bulgaria, Ungaria şi-au pus coroane pe stemă.

Pe de altă parte, clasa politică tot spune că este monarhistă, că-şi pune problema reinstaurării, dar nu face nimic în acest sens. Clasa politică în România este la fel ca poporul, care spune că vrea monarhie – 30%, dar nu face nimic, nu se implică.

Tiberiu Cnab este secretar general al Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM).