“Zidul de gheaţă” al TEPCO cedează la centrala nucleară de la Fukushima

Situaţia de la centrala nucleară Fukushima, afectată în 2011 de un masiv cutremur şi de un tsunami, continuă să fie incertă. Un proiect al TEPCO de a bloca apa subterană să pătrundă în clădirile reactoarelor afectate pare să eşueze.
Centrala nucleară Fukushima Daiichi, 24 martie 2011. (Captură Foto)
Andrei Popescu
22.08.2016

Zidul de gheaţă al TEPCO nu a reuşit să împiedice apa subterană să pătrundă în centrala nucleară afectată de la Fukushima. Centrala are nevoie de un proiect nou pentru a rezolva problema, au declarat experţii.

Un panel de experţi din cadrul Autorităţii japoneze pentru Reglementarea Activităţii Nucleare (NRA) a primit în 18 august un raport din partea companiei Tokyo Electric Power Co. (TEPCO) în legătură cu situaţia curentă a proiectului zidului de gheaţă. Experţii au declarat că acest proiect, în cea de-a cincea lună de operare, a înregistrat puţin sau niciun fel de progres.

“Planul pentru blocarea apei subterane cu un zid de gheaţă eşuează”, a declarat Yoshinori Kitsutaka, membru al panelului şi profesor de inginerie la Universitatea Metropolitană din Tokyo. “Ei trebuie să găsească o altă soluţie, chiar dacă merg înainte cu acest proiect”.

O mare problemă care stânjeneşte activitatea la centrala nucleară, care a fost lovită de un cutremur masiv şi un tsunami în 2011, o reprezintă tonele de apă subterană care intră zilnic în clădirile ce găzduiesc reactoarele nucleare 1 şi 4.

Apa devine contaminată cu materiale radioactive existente în clădirile reactoarelor.

Planul TEPCO a fost acela de a crea un zid de gheaţă în jurul clădirilor reactoarelor pentru a devia şi îndepărta apa subterană de centrală şi pentru a o direcţiona înspre ocean.

Compania a început îngheţarea solului în 31 martie şi bugetul proiectului a ajuns la sfârşitul lunii mai la 34,5 miliarde de yeni (344 milioane de dolari). Aceste fonduri sunt extrase din banii contribuabililor.

Dar cantitatea de apă subterană pompată dinspre ocean spre zidul îngheţat a prezentat puţine schimbări faţă de perioada în care nu exista un astfel de zid.

Raportul prezentat de TEPCO a susţinut că 99% dintre rezultatele citirii termometrului de-a lungul zidului lung de 820 de metri a arătat temperaturi de îngheţ sau mai scăzute, sugerând că peretele subteran este îngheţat în acele puncte.

Totuşi, acel unu la sută dintre citiri – care au arătat temperaturi deasupra punctului de îngheţ – a fost înregistrat în zone cu niveluri ridicate ale concentraţiei în apa subterană.

O rată de succes de 99% ar putea suna impresionant în cazul barajelor sau altor structuri, zidul de gheaţă al TEPCO va eşua dacă nu este 100% etanş.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor