Fukushima: dezastrul se întinde tăcut în Pacific

Japonia a marcat vineri cea de-a 5-a aniversare a catastrofei produse la centrala nucleară Fukushima. În 11 martie 2011, un puternic cutremur de pământ şi un tsunami au lovit coasta nord-estică a Japoniei, ucigând aproximativ 19.000 de persoane. Alte 160.000 au fugit ulterior din cauza radiaţilor de la Fukushima. Este cel mai mare dezastru nuclear după cel de la Cernobâl şi, conform unor analişti, va fi chiar mai puternic dacă guvernul nipon nu va reuşi să oprească efectele negative ale tragediei.

Cel puţin 100.000 de persoane din regiune încă nu s-au întors în locuinţele lor. O curăţare deplină a locului se estimează că va dura cel puţin 40 de ani. Reprezentanţii familiilor victimelor s-au adresat vineri în timpul unei ceremonii comemorative desfăşurate în Tokyo.

Din păcate, dezastrul din 2011 se va repeta. După avarierea a trei reactoare de la Fukushima, Japonia a fost cuprinsă de proteste anti-nucleare masive care au dus la un moratoriu naţional de 4 ani asupra centralelor nucleare. Moratoriul a fost ridicat, în ciuda opoziţiei puternice în august 2015 şi centralele nucleare au fost repornite, arată website-ul Zero Hedge.

Roboţii trimişi pentru a găsi combustibili radioactivi în reactoarele nucleare de la Fukushima au “murit”. În plus, un “zid de gheaţă subteran” în jurul centralei afectate, pentru a opri contraminarea pânzei freatice, încă nu a fost terminat. Şi autorităţile încă nu stiu cum să scape de apa puternic radioactivă ce a fost depozitată într-un număr tot mai mare de tancuri amplasate în zona centralei.

Cu cinci ani în urmă, unul dintre cele mai puternice cutremure de pământ din istorie a declanşat un tsunami înalt de 10 metri care a lovit centrala nucleară Fukushima Daiichi. Aproximativ 19.000 de persoane au murit sau au fost date dispărute şi 160.000 şi-au pierdut locuinţele.

În prezent, radiaţiile de la centrala Fukushima sunt încă atât de puternice încât s-a dovedit a fi imposibil să se pătrundă în interiorul său şi să se înlăture rămăşiţele foarte periculoase ale barelor de combustibil topit.

Operatorul centralei, Tokyo Electric Power Co (Tepco) a făcut un oarecare progres, înlăturând sute de bare de combustibil consumat dintr-o clădire afectată. Dar tehnologia necesară pentru a stabili locaţia barelor de combustibil topite din celelalte trei reactoare ale centralei încă nu a fost dscoperită.

Barele de combustibil s-au topit în reactoare şi nimeni nu ştie în prezent unde se află cu exactitate. Această parte a centralei este atât de periculoasă pentru oameni încât Tepco a dezvoltat roboţi care pot înota sub apă, să treacă de obstacole în tunelele avariate şi să caute barele respective.

Dar de îndată ce se apropie de reactoare, radiaţia le distruge circuitele şi roboţii devin inutili, cauzând lungi amânări, a declarat Naohiro Masuda, şeful comisiei de dezafectare din cadrul Tepco.

Fiecare robot trebuie să fie construit personalizat pentru fiecare clădire. “Durează doi ani să dezvolţi un robot cu o funcţie unică", a mai precizat Masuda.

Tepco, care a fost puternic criticată pentru modul de gestionare a dezastrului, susţine că actualele condiţii de la Fukushima s-au îmbunătăţit dramatic. Nivelurile de radiaţii în multe părţi ale centralei sunt acum la fel de scăzute precum cele din Tokyo.

Peste 8.000 de muncitori se află în zona centralei, potrivit oficialilor. Traficul este constant, muncitorii se află pe întregul perimetru îndepărtând moloz, construind tancuri de stocare, montând ţevi şi pregătind demontarea unor părţi ale centralei.

O mare parte din volumul de muncă presupune pomparea unui torent constant de apă în reactoarele avariate şi puternic radioactive pentru a le răci. După aceea, apa iradiată este pompată din centrală şi stocată în rezervoarele tot mai numeroase din jurul centralei nucleare.

Una dintre cele mai mari provocări este cum să procedeze cu tonele de apă radioactivă depozitată în tancuri. Oamenii sunt îngrijoraţi de faptul că apa radioactivă se va scurge în cele din urmă din tancurile de stocare în mare – aşa cum s-a mai întâmplat de câteva ori. Din acest motiv, populaţia niponă a criticat puternic guvernul ţării.

Akira Ono, managerul sitului, estimează că Tepco a finalizat aproximativ 10% din munca necesară pentru curăţarea zonei, adăugând că procesul de dezafectare ar putea dura între 30 şi 40 de ani. În acelaşi timp, experţii au declarat că nu vor putea evalua progresul şi costurile finale cât timp compania încă nu a localizat combustibilul.

Utilizarea razelor muon, similare cu razele X, nu a oferit prea multe informaţii în legătură cu locaţia combustibilului topit şi ultimul robot introdus într-unul dintre reactoare a trimis doar imagini neclare înainte să se defecteze.

În acelaşi timp, Tepco construieşte un zid enorm "de gheaţ" pentru a opri contaminarea pânzei freatice cu apă puternic radioactivă.

Sugerat pentru prima dată în 2013 şi puternic susţinut de guvern, zidul a fost finalizat în luna februarie a acestui an, după mai multe luni de amânări şi întrebări referitoare la eficienţa sa. În cursul acestui an, Tepco intenţionează să pompeze apa în perete pentru a începe procesul de îngheţare.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât reactoarele avariate continuă să permită scurgerea de radiaţii în apa subterană şi prin urmare în Oceanul Pacific.