Fukushima: a fost activat “zidul de gheaţă subteran” în jurul centralei afectate, pentru a opri contaminarea pânzei freatice

Operatorul centralei nucleare de la Fukushima, Tokyo Electric Power Co (TEPCO), a activat joi, 31 martie, "zidul de gheaţă subteran" construit în jurul reactoarelor, punându-l în funcţiune astăzi, 1 aprilie, conform celor declarate de purtătorul de cuvânt al companiei pentru agenţia Efe.

Tepco intenţionează să pompeze apa în perete pentru a începe procesul de îngheţare, creând astfel o barieră fizică în jurul unităţilor afectate de cutremur şi tsunami-ul din 11 martie 2011, o măsură destinată să împiedice scurgerile de apă contaminată în Oceanul Pacific.

Sugerat pentru prima dată în 2013 şi puternic susţinut de guvern, zidul a fost finalizat în luna februarie a acestui an, după mai multe luni de amânări şi întrebări referitoare la eficienţa sa.

Deşi TEPCO a prezentat proiectul în 2013, Autoritatea de Reglementare în domeniul Nuclear (NRA) nu şi-a dat acordul până în prezent, pentru analizarea în profunzime a siguranţei proiectului care va costa aproximativ 34.500 milioane yeni (271 milioane de euro).

Astăzi, NRA a dat undă verde pentru începerea primei faze de punere în funcţiune a "zidului de gheaţă subteran", situat în partea de vest a centralei Fukushima Daiichi, care dă spre mare. Mai târziu, va începe o a doua etapă a barierei de gheaţă, extinsă la zonele de nord şi de sud ale instalaţiilor nucleare, care ar finaliza circa 95 la sută din perimetrul total, a explicat purtătorul de cuvânt.

Prima secţiune a "zidului de gheaţă subteran" va fi operaţională aproximativ o lună şi jumătate, iar scopul său este acela ca apa din rezervoarele subterane să nu pătrundă în interiorul clădirilor reactorului, unde s-ar amesteca cu agent frigorific contaminat.

Scopul este de a reduce volumul apei radioactive care se acumulează în subsolul unităţilor nucleare, unde se filtrează prin efectul de revărsare al apelor oceanului Pacific.

Odată ce "zidul de gheaţă subteran"va fi operaţional, cantitatea de apă care se filtrează direct în instalaţiile nucleare va fi redusă de la aproximativ 200 de tone în prezent, până la aproximativ 50 de tone, potrivit TEPCO. Această cantitate ar putea fi redusă şi mai mult atunci când se va completa a treia fază a barierei subterane (când se va finaliza sigilarea subsolului din latura de est a centralei).

NRA încă nu a autorizat construcţia "zidului de gheaţă subteran", în această ultimă zonă a instalaţiei, deoarece există teama că, dacă nivelul de apă freatică din jurul reactoarelor este inferior lichidului radioactiv care se acumulează în interiorul acestora, s-ar putea produce scurgeri.

Compania energetică va "monitoriza cu atenţie" nivelurile de apă din subsol, pe tot parcursul procesului de activare a "zidului de gheaţă subteran", pentru a preveni apariţia de noi scurgeri radioactive, a declarat purtătorul de cuvânt.

Cu aproape 5 ani în urmă, unul dintre cele mai puternice cutremure de pământ înregistrate vreodată a lovit lângă coasta Japoniei, declanşând un tsunami enorm care a forţat strămutarea a 160.000 de rezidenţi. Trei reactoare ale centralei nucleare de la Fukushima au fost avariate după ce zidul de apă a scos centrala din funcţiune, declanşând mai multe reacţii în lanţ.

Aproximativ 16.000 de oameni au murit şi alţii aproximativ 2.500 sunt încă daţi dispăruţi în urma evenimentelor din acea zi – deşi niciuna dintre victime nu a fost atribuită în mod direct catastrofei nucleare.

În condiţiile în care contaminarea radioactivă a creat o zonă de nelocuit în jurul centralei, scurgerile de apă radioactivă continuă să pătrundă în ocean şi în contextul unui management general ineficient al operaţiunilor de curăţare a apei, se consideră că incidentul de la Fukushima este aproape pe picior de egalitate cu dezastrul de la Cernobîl din 1986.