Yonaguni: Misterioasa piramidă subacvatică din Japonia

Echipa de cercetatori investigheaza situl de la Yonaguni.
Echipa de cercetatori investigheaza situl de la Yonaguni. (www.wikipedia.org)

Unde mai puteţi găsi piramide în afară de Egipt? Aţi putea spune că nicăieri. Dar aţi auzit de piramidele incaşe din Peru? Sau de piramidele din Nubia (Sudan) sau cele ruinate din Mesopotamia antică (Irak) şi Persia (Iran), cunoscute sub numele de zigurate?

Ceea ce poate nu ştiţi este că lista a fost extinsă în 1987, atunci când un tur operator ce organiza scufundări, Kihachiro Aratake, a descoperit o structură masivă din piatră în Japonia, în largul insulei Yonaguni, la sud de Okinawa.

Această piramidă terasată pare să fi fost creată folosind măiestrie şi tehnologie avansată şi totuşi face parte din preistorie. Ea nu a atras multă atenţie până când experţi şi aventurieri s-au scufundat în mod repetat la sit, fotografiind şi descoperind aceste structuri uluitoare şi caracteristici diferite.

Dr. Masaaki Kimura, un geolog marin de la Universitatea din Ryukyus, a făcut scufundări pentru mai mult de 18 ani în acest loc pentru a măsura şi cartografia caracteristicile Monumentului Yonaguni. Structura constă dintr-o reţea imensă de clădiri, inclusiv castele, monumente şi un stadion, toate conectate de un sistem elaborat care pare să fie o reţea de drumuri şi căi navigabile.

Acesta a fost cel mai probabil scufundat în timpul unui dezastru asemănător unui cutremur şi tsunami. Japonia este situată într-o regiune de o mare instabilitate tectonică – Inelul de Foc al Pacificului. Cutremurele severe sunt ceva obişnuit în această zonă.

Cel mai mare tsunami care a lovit Yonaguni şi care a fost menţionat în arhive a avut loc în 1771, cu o înălţime estimată de mai mult de 40 metri. Un astfel de eveniment se poate să se fi abătut şi asupra civilizaţiei antice asociate cu această structură.

Kimura a prezentat cercetările sale şi un model generat de calculator al sit-ului, la o conferinţă ştiinţifică din Japonia în 2007.

Potrivit lui Kimura, există 10 structuri scufundate la Yonaguni, şi alte cinci structuri similare, în largul insulei principale ale Okinawa.

Pe o suprafaţă ce acoperă mai mult de 45.000 de metri pătraţi sunt întinse ruine masive. Kimura consideră că ruinele datează de cel puţin 5.000 de ani, pe baza vârstei stalactitelor găsite în peşterile subacvatice, despre care el crede că s-au scufundat odată cu oraşul.

De fapt, există numeroase peşteri subacvatice cu stalactite în apele din jurul insulei Okinawa. Stalactitele şi stalagmitele se pot forma doar deasupra apei, în timpul unui proces extrem de lent. Peşterile scufundate cu stalactite găsite în jurul Okinawa, indică faptul că o mare parte din zonă a fost, la un moment dat, deasupra apei.

Forme naturale sau făcute de mâna omului?

"Cea mai mare structură arată că o piramidă monolită complexă, în trepte, care se ridică de la o adâncime de 25 de metri," a relatat Kimura pentru National Geographic News într-un interviu din 2007.

De-a lungul anilor, el a creat o imagine detaliată a acestui sit vechi şi a găsit multe similitudini între structurile subacvatice şi siturile arheologice de pe uscat.

De exemplu, o tăiere în semicerc într-o platformă de stâncă marchează o intrare a unui castel în ruinele de pe uscat. Castelul Nakagusuku din Okinawa are o intrare perfect semicirculară, tipică pentru gusuku (castelele) din dinastia Ryukyu din secolul al XIII-lea.

Doi megaliţi subacvatici – pietre uriaşe de 6 metri înălţime, poziţionate vertical una lângă cealaltă - prezintă asemănări cu megaliţi înfrăţiţi din alte părţi ale Japoniei, cum ar fi Mt. Nabeyama din Prefectura Gifu.

Dar mulţi oameni de ştiinţă susţin că toate structurile de acest fel sunt formaţiuni naturale, modelate de acţiunile valurilor asupra stâncilor de-a lungul a mii de ani.

Robert M. Schoch, geolog la Boston University, cunoscut pentru munca sa privind redatarea Sfinxul la o epocă mult mai îndepărtată, are o opinie diferită despre structurile de la Yonaguni. Iniţial, după primele câteva scufundări, el a crezut că platformele şi structurile terasate sunt în întregime formaţiuni naturale.

Cea mai mare structură arată ca o piramidă monolită complexă, în trepte, care se ridică de la o adâncime de 25 de metri. (Dr. Masaaki Kimura)

Schoch a prelevat nişte mostre de roci şi analiza a arătat că acestea erau formate din noroi şi gresii dintr-o formaţiune numită Grupul Miocen Inferior Yaeyama, care s-a depus cu circa 20 de milioane de ani în urmă.

Kimura admite că structura de bază a rocii este naturală, dar afirma că ea a fost "transformată" de oameni. De exemplu, cele două rânduri de trepte de la "terasă principală" la "terasa superioară" sunt greu de explicat printr-o eroziune naturală.

Kimura a subliniat şi faptul că nu există pietre şi blocuri desprinse la baza multor structuri, sau în canalele tăiate în piatră, ceea ce ar fi de aşteptat dacă ar fi fost produse de eroziune naturală.

Efectuând mai multe scufundări, cercetătorul Schoch a fost de acord că: "Ar trebui să luăm în considerare şi posibilitatea ca Monumentul Yonaguni este în mod fundamental o structură naturală, care a fost utilizată, consolidată şi modificată de oameni, în cele mai vechi timpuri", scria el într-un articol din 1999.

Civilizaţiile antice şi moderne au folosit formaţiuni de roci naturale pentru o varietate de scopuri. Cel mai bun exemplu este Marele Sfinx de pe platoul Giza, din Egipt, care este sculptat în "piatră vie"; altele includ templele de Petra din Iordania şi Mahabalipuram în sudul Indiei.

Un alt Sfinx?

Multe structuri au fost descoperite după ce cercetătorii şi scafandrii au continuat să exploreze. Una are forma unei statui aşezate, similare cu Sfinxul din Egipt.

"Un exemplu pe care l-am descris ca un sfinx subacvatic, seamănă cu un rege antic chinez sau din Okinawa," a relatat Kimura pentru National Geographic.

Această sculptură enigmatică este acum numită "zeiţa piatră" şi a fost descoperită la o adâncime de aproximativ 50 de metri. Privind atent, puteţi observa o diademă şi braţe lungi, ca cele ale Sfinxul egiptean.

De asemenea, s-a descoperit o stâncă mare şi rotundă care seamănă cu un cap de om. Realizat într-o manieră similară pietrelor Moai din Insula Paştelui, în largul Chile, acest cap gigant se odihneşte pe pământ, admirând parcă un orizont îndepărtat. Unii cred că această figură reprezintă o axă virtuală sau un punct central. Alţii sunt de părere că ar putea fi un gigant legendar, similar lui Atlas, care a glorificat acest oraş pierdut.

Mai mulţi scafandri şi cercetători au observat nişte zgârieturi asemănătoare scrisului pe suprafeţele din jurul monumentului, iar unii susţin că au văzut animale sculptate în roci.

Unele tabletele de piatră au fost aduse la suprafaţă sunt gravate cu simboluri care sunt similare hieroglifelor egiptene. Mesajul nu a fost descifrat, dar ar putea fi povestea unui oraş dispărut din moment ce simbolul piramidei se repetă frecvent. Una din aceste tablete este cunoscută sub numele de "Piatra Rosetta din Okinawa",

De asemenea, au fost recuperate unelte de piatră din apele din apropiere.

Piramida submarină şi alte relicve descoperite la Yonaguni ar putea oferi o dovadă despre o civilizaţie sofisticată care a existat în timpul ultimei ere glaciare.

Cei mai mulţi arheologi cred că civilizaţia umană a apărut cu aproximativ 5000 de ani în urmă, dar un număr mic şi convingător de experţi consideră că societăţi "avansate" se poate să fi existat cu circa 10.000 de ani în urmă, el fiind distruse de catastrofe naturale.