Xi Jinping la Berlin: contracte de miliarde, drepturile omului în anexă

Xi Jinping în Marea Sală a Poporului din Beijing, 27 iunie 2013. (Wang Zhao / AFP / Getty Images)
Matei Dobrovie
01.04.2014

La sfârşitul săptămânii trecute preşedintele chinez Xi Jinping s-a oprit la Berlin în cadrul unui turneu diplomatic european. Angela Merkel vorbeşte despre un parteneriat strategic complet cu China. Au fost semnate memorandumuri de miliarde cu firme germane. Mai mult, Germania se face avocatul acordului de investiţii UE-China, ca preambul la constituirea zonei de liber schimb şi contribuie la întărirea yuanului ca rezervă internaţională. Despre nerespectarea drepturilor omului doar câteva cuvinte, despre susţinerea tacită de către Beijing a Rusiei în Crimeea, mai nimic.

Întâlnirea dintre preşedintele chinez şi cancelarul german arată că abordarea business as usual primează în continuare, chiar dacă liderii europeni încearcă să acrediteze, cu ipocrizie, ideea că abordează şi chestiuni delicate precum drepturile omului cu omologii chinezi. La conferinţa de presă, Merkel a ţinut să asigure chiar la început că a discutat despre aceste aspecte şi a subliniat că „într-o lume în permanentă schimbare, dreptul la liberă exprimare este o componentă esenţială, iar asta este valabil atât pentru China cât şi pentru Germania”. O formulare precaută pentru a nu-i supăra pe partenerii chinezi, căci apoi urmau să fie semnate memorandumuri de intenţii de miliarde.

Merkel semnează contractele, iar preşedintele Joachim Gauck este cel cu retorica de respectare a drepturilor omului. Preşedintele german a salutat voinţa Chinei de a crea mai mult stat de drept şi de a dezvolta sistemul de justiţie, dar a susţinut că trebuie să existe un echilibru între apărarea intereselor guvernanţilor şi guvernaţilor şi între diferitele comunităţi religioase. Încă o formulare precaută pentru a nu-i supăra pe oaspeţi, care ar putea fi tradusă cam aşa: decalajul dintre corupţia şi averile uriaşe ale decidenţilor politici chinezi şi sărăcirea majorităţii populaţiei este uriaş, iar prigoana împotriva creştinilor, a călugărilor tibetani, a practicanţilor Falun Gong şi a altor comunităţi ar trebui să se oprească.

Gauck mai vorbeşte şi despre „concurenţa care are nevoie de reguli. Salut faptul că China tinde către un stat de drept în care nimeni să nu fie deasupra legii şi doreşte să-şi dezvolte sistemul de justiţie”. Cu alte cuvinte, companiile chineze să nu le fure celor germane aflate pe teritoriul chinez tehnologia şi know-how-ul şi să-i concureze apoi cu preţuri de dumping.

Cât despre justiţia din China, Amnesty Internaţional publica recent un raport în care arăta că ţara este în topul celor care utilizează pedeapsa capitală. Mai mult, „de la venirea la putere a lui Xi, represiunea în China s-a accentuat pentru că preşedintele o consideră un mijloc eficient de menţinere a puterii. Moartea activistei pentru drepturile omului Cao Shunli în închisoare, după ce autorităţile i-au refuzat asistenţa medicală este o întoarcere în cele mai întunecate vremuri”, scrie Kai Strittmatter într-un comentariu pentru Sueddeutsche Zeitung.

Aici este ruptura: astfel de atitudini de acoperire a încălcării drepturilor omului prin cuvinte diplomatice şi exprimarea de deziderate care nu sunt acoperite de realitate nu fac decât să întărească regimul de la Beijing să continue cu aceleaşi metode.

Dincolo de aceste câteva cuvinte timide şi precaute, la întâlnirea dintre Merkel şi Xi au fost semnate 18 contracte, iar Germania devine avocatul Chinei în UE. Frankfurtul va deveni primul centru de tranzacţionare a monedei chinezeşti yuan în eurozonă. Mai mult, Merkel va susţine semnarea rapidă a tratatului de investiţii între UE şi China, ca prim pas spre o zonă de liber schimb.

Prin cooperarea dintre Bundesbank, Bursa germană şi Banca Centrală a Chinei, investitorii asiatici la bursă vor primi acces direct la pieţele de capital europene. Deschiderea unor centre de tranzacţionare a yuanului în Frankfurt şi Londra va ajuta Beijingul să-şi întărească moneda la nivel internaţional, aducând-o alături de dolar şi euro ca una dintre cele mai importante rezerve globale.

Astfel de atitudini de acoperire a încălcării drepturilor omului prin cuvinte diplomatice şi exprimarea de deziderate care nu sunt acoperite de realitate nu fac decât să întărească regimul de la Beijing.

Pe de altă parte, Siemens a semnat cu Huaneng Power Internaţional, cel mai mare producător de energie listat la bursă din China, un memorandum de parteneriat strategic pentru construcţia de centrale nucleare. Volkswagen vrea să coopereze cu Shanghai Automotive la construirea de maşini hibride. BMW şi partenerul său chinez Brilliance Automotive vor să-şi aprofundeze cooperarea, iar Daimler doreşte să sporească producţia de motoare din Beijing alături de partenerul său Beijing Automotive, printr-un contract de 1 miliard de euro. Air Berlin a încheiat un acord cu China Development Bank pentru finanţarea de avioane.

Aceste companii sunt cele care fac politica externă a Germaniei. Iar acesta este „parteneriatul strategic complet” despre care a vorbit Angela Merkel în conferinţa de presă comună cu preşedintele chinez. În faţa contractelor de miliarde, drepturile omului trec în anexă.

Referitor la problema Crimeei, Merkel a spus că s-a discutat, dar n-a dat detalii. Se pune însă întrebarea despre ce coordonare a poziţiilor între Germania şi China poate să fie vorba la ONU, din moment ce China s-a poziţionat de partea Rusiei, abţinându-se la votul legat de legalitatea anexării Crimeei?

China face jocul obişnuit susţinând că nu are interese specifice în Ucraina, că susţine non-interferenţa în treburile altor state suverane şi o soluţie politico-diplomatică pe care trebuie s-o găsească părţile în conflict. Pe de altă parte însă susţine interesele Rusiei în Ucraina.

În finalul vizitei sale la Berlin, preşedintele chinez Xi Jinping a susţinut că „relaţia sino-germană este ca şi cum ai conduce o maşină. Atunci când conduci o maşină, nu trebuie să te mulţumeşti să priveşti la câţiva metri în faţă, ci trebuie să priveşti departe”. Degeaba priveşti prea departe, dacă nu respecţi regulile de circulaţie şi pe drum mai calci peste oameni. Goana după putere, bani şi contracte nu poate justifica strivirea nevinovaţilor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor