WhatsApp dă în judecată firma israeliană NSO pentru spionarea telefoanelor în întreaga lume

WhatsApp a dat în judecată marţi firma israeliană de supraveghere NSO Group, acuzând-o că a ajutat spionii guvernamentali să pătrundă în telefoanele a aproximativ 1.400 de utilizatori de pe patru continente, într-un scandal ale cărui ţinte includ diplomaţi, dizidenţi politici, jurnalişti şi înalţi oficiali guvernamentali.

Într-un proces intentat într-un tribunal federal din San Francisco, serviciul de mesagerie WhatsApp, deţinut de Facebook Inc (FB.O), a acuzat NSO că a facilitat răspândirea atacurilor asupra guvernelor în 20 de ţări. Mexic, Emiratele Arabe Unite şi Bahrain au fost singurele ţări identificate.

WhatsApp a declarat într-o declaraţie că 100 de membri ai societăţii civile au fost vizaţi şi au numit-o „un tipar inconfundabil al abuzurilor”.

NSO a negat acuzaţiile.

„În termenii cei mai puternici, contestăm afirmaţiile de astăzi şi le vom combate cu vigoare”, a declarat NSO într-un comunicat. "Singurul scop al NSO este de a furniza tehnologie agenţiilor de informaţii guvernamentale autorizate şi de aplicare a legii pentru a le ajuta să lupte împotriva terorismului şi a infracţiunilor grave."

WhatsApp a declarat că atacul a exploatat sistemul său de apelare video pentru a trimite programe care facilitează spionajul pe dispozitivele mobile ale mai multor utilizatori.

Programul malware ar permite clienţilor NSO - despre care firma israeliană afirma că ar fi guverne şi agenţii de intelligence - să spioneze în secret proprietarul unui telefon.

WhatsApp este folosit de aproximativ 1,5 miliarde de persoane lunar şi oferă un nivel ridicat de securitate, inclusiv mesaje criptate end-to-end care nu pot fi descifrate de whatsapp sau de terţi.

Citizen Lab, un laborator de cercetare în domeniul securităţii cibernetice cu sediul la Universitatea din Toronto, care a lucrat cu WhatsApp pentru a investiga hacking-ul telefoanelor, a declarat pentru Reuters că ţintele includ personalităţi cunoscute de televiziune, femei cunoscute care au fost supuse campaniilor de ură online şi persoane care s-au confruntat cu „încercări de asasinat şi ameninţări de violenţă”.

Nici Citizen Lab, nici WhatsApp nu au publicat identitatea ţintelor identificate.

Guvernele apelează din ce în ce mai mult la pachete software sofisticate pentru spionaj cibernetic, deoarece oficialii încearcă să-şi împingă puterea de supraveghere în colţurile cele mai îndepărtate ale vieţii digitale a cetăţenilor.

Companii precum NSO afirma că tehnologia deţinută le permite oficialilor să ocolească criptarea care protejează din ce în ce mai mult datele de pe telefoane şi alte dispozitive.

Avocatul Scott Watnik a numit mişcarea WhatsApp „fără precedent”, explicând că principalii furnizori de servicii tind să se ferească de litigii de teama de a „deschide conserva” şi de a dezvălui prea multe despre securitatea lor digitală.

Procesul urmăreşte să interzică NSO accesul la WhatsApp şi Facebook şi cere daune nespecificate.

Programul de hacking telefonic al NSO a fost deja implicat într-o serie de abuzuri în domeniul drepturilor omului în America Latină şi Orientul Mijlociu, inclusiv un scandal de spionaj în Panama şi o tentativă de spionaj asupra unui angajat al grupului de drepturi Amnesty Internaţional din Londra.

NSO a făcut obiectul unei analize deosebit de dure în legătură cu afirmaţia că spionajul său a jucat un rol în moartea jurnalistului Jamal Khashoggi, corespondent al Washington Post, care a fost măcelărit la Consulatul Saudit din Istanbul cu puţin peste un an în urmă.

Prietenul lui Khashoggi, Omar Abdulaziz, este unul dintre cei şapte activişti şi jurnalişti care au dus firmă de spionaj în instanţă din Israel şi Cipru în legătură cu afirmaţiile că telefoanele lor au fost compromise folosind tehnologia NSO.

Organizaţia Amnesty a depus şi ea o acţiune, solicitând ca Ministerul Apărării israelian să revoce licenţa de export a NSO pentru a „opri profitul din represiunea sponsorizată de stat”.

NSO a încercat recent să-şi îmbunătăţească imaginea după ce a fost cumpărată de compania de capital privat Novalpina Capital din Londra.