"Vom ajunge la sistemul Alpha Centauri". Noul program stelar al lui Hawking şi Milner

Cu ocazia celei de-a 55-a aniversări a zborului lui Iuri Gagarin, primul om în Spaţiu, şi la 35 de ani de la lansarea primei misiuni a navetei spaţiale din cadrul Programului Space Shuttle, explorarea cosmosului se pregăteşte să facă un alt pas înainte.

Într-o conferinţă de presă care a avut loc la One World Observatory din New York, astrofizicianul britanic Stephen Hawking şi miliardarul rus Iuri Milner au anunţat un program de inginerie de 100 milioane de dolari, numit Breakthrough StarShot, care are ca obiectiv să trimită sonde spaţiale spre Alpha Centauri, sistemul stelar cel mai apropiat de noi.

Alpha Centauri reprezintă principalul sistem stelar al constelaţiei Centaurul. Este de fapt o stea triplă. Cea mai apropiată stea de sistemul nostru solar este Proxima Centauri, una dintre cele trei stele ale Alpha Centauri, şi care se află la 4,22 ani lumină de soarele nostru, 40 de mii de miliarde de kilometri.

Sonda Voyager-1, lansată la 5 septembrie 1977, a părăsit sistemul solar şi călătoreşte în spaţiul interstelar, dar la viteza actuală, de 17.000 kilometri pe oră, ar ajunge la Alpha Centauri în 30.000 de ani.

Hawking şi Milner (din proiect făcând parte şi fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg) afirmă că pot ajunge în doar 20 de ani, făcând sondele să călătorească folosind tehnologii de calcul superioare. Pentru a reuşi, s-au gândit la un fel de nave spaţiale nemaivăzute până acum.

Dacă vara trecută sonda New Horizons, de mărimea unui pian, a dezvăluit lumii primele imagini ale planetei Pluto (numită adesea Pluton, mai ales în lucrări mai vechi), sondele Hawking şi Milner vor sta în palma unei mâini. De fapt, este vorba de "nanoastronave", de greutatea unei foi de hârtie.

Vor fi compuse astfel:

1. un corp (StarChip), care, datorită evoluţiei promise de Legea lui Moore (procesoare mult mai puternice dar mult mai mici) va conţine toate instrumentele necesare pentru a permite colectarea de imagini şi date ştiinţifice, şi transmiterea acestora către Pământ;

2. o velă solară având o suprafaţă de aproximativ un metru pătrat şi o grosime de câţiva atomi;

3. "nanoastronavele" ar fi împinse de raze laser puternice, trase de pe Pământ împotriva velei şi capabile să le împingă la o viteză calculată cu tehnologii de calcul superioare vitezei luminii (viteza luminii exprimată în unităţi din Sistemul Internaţional, este de 299.792.458 metri pe secundă). După aceea, inerţia ar face restul.

Rămân încă de depăşit provocări majore de inginerie înainte de a vedea aceste nano-sonde zburând spre Alpha Centauri, dar cei doi sunt convinşi că va fi o chestiune de câţiva ani. După aceea, StarChip ar putea fi "produse la scară industrială, la costul unui iphone şi lansate în număr mare" pentru a creşte şansele de succes şi de colectare a datelor.

"Starshot va răspunde la întrebarea dacă suntem singuri" - a declarat Pete Worden, directorul executiv al proiectului şi fost director al Centrului de Cercetare Ames al NASA.

Vara trecută, sonda New Horizons a trecut la doar 12.400 de kilometri de Pluto după o călătorie de 4,82 miliarde de km.

Profesorul Stephen Hawking, considerat a fi unul dintre cei mai geniali fizicieni teoreticieni din istorie, a lăudat echipa din spatele misiunii New Horizons după ce sonda NASA a reuşit să se apropie la o distanţă mică de planeta Pluto. Deplansându-se mai rapid decât orice navă spaţială construită de om – cu o viteză de aproximativ 50.000 km pe oră – sonda New Horizons a reuşit să treacă în zbor pe lângă planeta pitică Pluto după o călătorie de un deceniu.

Acum este rândul "nanoastronavelor"

"Limitele cu care ne confruntăm în acest moment - a declarat astrofizicianul britanic la conferinţa de presă de la One World Observatory din New York - este spaţiul imens care ne desparte de stele. Dar acum îl putem depăşi chiar şi pe acesta, lansând nanoastronave spre Alpha Centauri. Istoria umană este făcută din salturi mari şi astăzi ne pregătim pentru a face altul: spre stele".