Stephen Hawking: Inteligenţa artificială ar putea fi un risc pentru umanitate

Renumitul astrofizician Stephen Hawking se alătură din ce în ce mai vocal noului trend format din oameni de ştiinţă care se opun avansului rapid în domeniul inteligenţei artificiale.

Hawking a afirmat recent că doreşte ca cercetările omului în domeniul inteligenţei artificiale să înceteze. Savantul, aflat în celebrul său scaun cu rotile, a declarat pentru BBC: “Dezvoltarea unei inteligenţe artificiale complete ar putea duce la sfârşitul rasei umane”.

Cu această atenţionare şi-a început profesorul Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, pledoaria privind tehnologia folosită chiar de el pentru a comunica – tehnologie la care au lucrat dezvoltatorii companiilor Intel şi Swiftkey.

Hawking suferă de scleroză laterală amiotrofică (SLA sau cunoscută ca şi boala Lou Gehrig) de la vârsta de 21 de ani. SLA se caracterizează prin degenerarea neuronilor motori ai măduvei spinării şi ai nervilor motori cranieni.

Pentru că este paralizat şi nu mai poate vorbi, de mai mulţi ani de zile Hawking a comunicat cu ajutorul unui computer sofisticat, conceput special pentru el de un prieten, pe care îl controlează cu mişcări ale capului şi ale globilor oculari.

Experimentele cu senzorii EEG pentru “citirea” undelor cerebrale ale lui Hawking nu au reuşit să producă rezultate de încredere. Ochii săi slăbiţi nu au fost suficient de clari pentru aceşti senzori.

Dar, Hawking a colaborat cu Intel pentru a integra noi trăsături, precum textul predictiv, în complexul deja existent de senzori pentru a-l ajuta pe astrofizician să “vorbească” prin intermediul unui sintetizator de voce.

Noua aplicaţie înţelege modul de gândire al profesorului şi alege cuvintele pe care acesta, potrivit silogismului creat, le-ar putea folosi în continuarea conversaţiei.

Deşi iniţial a avut reţineri, în cele din urmă Hawking a acceptat utilizarea scurtăturii electronice care îi permite să comunice mai uşor, comparativ cu metoda folosită până acum.

Hawking nu este un tehnofob: fizicianul a îmbrăţişat o gamă largă de tehnologii în căutarea sa de a comunica, cerceta şi extrapola.

Dar abilitatea programului de a “învăţa” şi “prezice” preferinţele sale în cuvinte l-a speriat pe savant. Programul, Cleverboat, are capacitatea de a “învăţa” din conversaţiile purtate în trecut, reuşind să obţină un scor impresionant în cadrul testului Turing, mulţi oameni crezând, fără să ştie, că vorbesc cu alţi semeni de-ai lor.

Hawking a declarat că astfel de forme primitive de inteligenţă artificială s-au dovedit foarte utile, dar a adăugat că se teme de consecinţele creării unei maşini mai inteligente decât oamenii.

“[Acea inteligenţă] îşi va urma propriul său drum şi se va reproiecta într-un ritm tot mai rapid”, a spus el. “Oamenii, care sunt limitaţi de evoluţia biologică, lentă, nu ar putea concura şi ar fi depăşiţi.”

El nu este singurul care a manifestat astfel de temeri. Şeful executiv al producătorului de rachete Space X, Elon Musk, a declarat că “invocarea demonului” inteligenţei artificiale care se autoeducă ar putea fi “mai periculoasă decât armele nucleare”.