Vlad Alexandrescu, planuri mari la intrarea în USR: "Suntem cu 50 de ani în urmă faţă de Europa!"

Viitor candidat la Parlament pe listele Uniunii Salvaţi România, fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu îşi propune ca, odată intrat în legislativ, să promoveze o serie de idei şi proiecte importante care să ducă la reforma instituţiilor de cultură, la o recunoaştere a statutului artistului şi la protejarea patrimoniului ţării.

"Sunt multe proiecte legate de patrimoniu, legate de instituţiile de cultură. E nevoie de o gândire a statutului artistului. Artistul în România nu are încă statut, nu are o recunoaştere a statului. Nu există mecanisme utile pentru artişti nici în ceea ce priveşte Codul Muncii, nici în ceea ce priveşte Codul Fiscal, nici în asigurările de sănătate şi din acest motiv majoritatea artiştilor care sunt artişti independenţi nu beneficiază de nicio formă de recunoaştere, sau beneficiază de forme de recunoaştere care nu au nicio legătură cu ceea ce fac ei. Din punctul ăsta de vedere cred că suntem cu 50 de ani în urmă faţă de Europa. De altfel, există o recomandare a UNESCO care ne cere de mult să adoptăm un statut al artistului", a declarat miercuri Vlad Alexandrescu, într-un interviu acordat Epoch Times.

În opinia fostului ministru, se impune, de asemenea, o regândire a funcţionării instituţiilor publice de cultură, regândire care să se facă pe baza unei consultări cu sectorul cultural independent, pentru a se pune capăt sciziunii între artiştii care lucrează pentru stat şi artiştii care contribuie la dezvoltarea culturală a ţării prin mijloace proprii.

"E nevoie de o recunoaştere mai largă a mecanismelor care guvernează instituţiile publice de cultură. E vorba aici de ordonanţa 189/2009 care reglementează managementul instituţiilor publice de cultură dar este vorba şi de legea teatrelor şi de alte legi de care ţine în mod organic cultura în România", a precizat fostul ministru.

În condiţiile în care în România imaginea clădirilor de patrimoniu în paragină a devenit ceva obişnuit - uneori pe motiv că proprietarii nu-şi pot permite întreţinerea acestora, alteori pe motiv că intrate pe mâna unor rechini imobiliari, clădirile sunt lăsate intenţionat să se degradeze pentru a putea fi demolate - Alexandrescu a reamintit că este absolută nevoie de un Cod al Patrimoniului.

"În afară de asta, este vorba de degradarea patrimoniulu. Este nevoie de o promovare a Codului de Patrimoniu pe care l-am pus pe roate la Ministerul Culturii. În sfârşit, există nişte teze ale acestui cod care are trebui să treacă prin Guvern în perioada următoare şi, pornind de la ele, ar trebuie redactată o nouă lege a patrimoniului naţional.

E foarte important ca ea să prevadă atât mecanisme de stimulare şi de susţinere a proprietarilor de monumente istorice, pentru ca acestea să nu ajungă în starea de degradare pe care o vedem, dar şi mecanisme de control şi chiar de sancţionare în cazul unei delapidări a fondului public, a unei ruine la care se ajunge în multe cazuri pentru monumente importante.

Astăzi nu există încă un mecanism care să poată fi folosit de expropriere în cazul unor situaţii foarte grave, aşa cum, din păcate, avem în România", a adăugat Alexandrescu.