Visul lui Tesla de a pune capăt războiului prin mijloace tehnologice. Proiectul „Raza Păcii”

Inventator, fizician, inginer mecanic, inginer electrician şi unul dintre promotorii cei mai importanţi ai electricităţii comerciale, Nikola Tesla este considerat unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă ai lumii. Tesla a moştenit de la tatăl său o aversiune profundă faţă război, astfel că de-a lungul întregii sale vieţi a căutat să găsească o modalitate tehnologică de a pune capăt războiului.

În 1931, Tesla a anunţat la o conferinţă de presă că este pe punctul de a descoperi o nouă sursă de energie. Întrebat despre natura acesteia, el a explicat: „Ideea a venit la mine ca un şoc imens... în acest moment pot doar să spun că va veni de la o sursă cu totul nouă şi nebănuită”.

Norii războiului întunecau din nou Europa. La 11 iulie 1934, pe prima pagină a New York Times scria că Tesla aduce o nouă „Rază a Morţii”. Articolul raporta că noua invenţie, numită „teleforţă”, ar fi fost capabilă de lucruri nebănuite până atunci:

„Nikola Tesla, unul din adevăraţii mari inventatori afirmă că acum este gata să divulge guvernului american secretul teleforţei despre care spunea că va putea să topească un avion aflat în zbor la 400 km. Astfel, va fi construit un „zid chinezesc al apărării”, invizibil, care va înconjura ţara şi va fi îndreptat împotriva oricărui duşman care va ataca America pe calea aerului, indiferent de mărimea acestuia”.

„Teleforţa este bazată pe un principiu complet nou al fizicii despre care nimeni încă nu a visat măcar, fiind diferit de principiile care au fost înglobate până acum în invenţiile relative la transmiterea energiei electrice de la distanţă, pentru care Tesla deja a primit un număr de patente. Acest nou tip de forţă va opera printr-o rază de dimensiunea incredibilă a sutei de milionimi de cm pătrat şi va putea fi generată de o uzină specială care nu va costa mai mult de 2.000.000 dolari şi ar putea fi construită numai în trei luni. O duzină de astfel de uzine amplasate în puncte strategice pe coastă va putea să apere America de orice atac aerian. Raza ar topi orice motor pe benzină sau motorină şi va putea să facă să explodeze în aer bombele sau explozibilii aflaţi în avioanele inamice. Nu va fi posibilă nicio apărare împotriva acestei arme, deoarece raza va putea pătrunde atât prin lemn cât şi prin metal”.

„Raza morţii”, sau „Raza Păcii” cum o numea Tesla, avea la bază patru invenţii noi, dintre care două au fost deja testate, susţinea acesta la vremea respectivă. Astfel, dezvoltarea armei necesita un mecanism de producere a unei forţe electrice impresionante, prin intermediul unei uriaşe pompe de vacuum care să „tragă” energia din atmosferă, alături de o metodă de amplificare a acestei forţe. Raza propriu-zisă era proiectată cu ajutorul unui mecanism bazat pe o forţă electrică de respingere, care putea atinge în jur de 80 de milioane de volţi. Cu o astfel de tensiune uriaşă particulele electrice microscopice de materie erau propulsate cu o viteză uluitoare.

Presa din acea perioadă a făcut apel la alocarea fondurilor necesare invenţiei lui Tesla susţinând că în acel caz, costurile implicate sunt mult mai mici decât sumele de bani cheltuite pentru armele convenţionale.

Ideea a generat un interes considerabil şi numeroase controverse. Cu toate acestea nimeni nu s-a grăbit să-i acorde finanţare, oarecum paradoxal.

Trei ani mai târziu, în 1937, era clar că războiul va erupe în curând în Europa, iar Tesla era deja dezamăgit şi frustrat că încercările sale de a genera interes şi finanţare pentru arma sa eşuaseră, astfel că a decis să trimită un document tehnic elaborat către un număr de naţiuni aliate, printre care şi Statele Unite, Canada, Anglia, Franţa, Uniunea Sovietică şi Iugoslavia.

Intitulat "Noua Artă a Proiectării Energiei Concentrate Non-dispersive prin Mediul Natural", documentul furniza prima descriere tehnică a ceea ce este astăzi numită o armă cu flux de particule încărcate.

Dintre toate ţările care au primit propunerea lui Tesla, cel mai mare interes a venit din partea Uniunii Sovietice. În 1937 Tesla a prezentat un plan al armei sale unei firme sovietice cu sediul la New York, iar doi ani mai târziu, în 1939, s-au făcut nişte teste în URSS cu cel puţin unul din mecanismele descrise de Tesla, care ulterior a primit un cec de 25.000 de dolari.

Tesla a sperat că invenţia sa ar putea fi utilizată în scopuri pur defensive şi, astfel, ar deveni o maşină anti-război. Tesla a avut în vedere, de asemenea, aplicaţiile pe timp de pace ale razei sale, una dintre ele fiind transmisia energiei fără fire pe distanţe lungi. O altă noţiune radicală propusă a fost de a se încălzi porţiuni din atmosfera superioară pentru a lumina cerul pe timp de noapte - o auroră boreală artificială.

Dacă ideea lui Tesla a fost vreodată luată în serios putem face încă presupuneri. Deşi cei mai mulţi experţi consideră azi ideea lui imposibilă, se remarcă totuşi asemănarea izbitoare cu arma cu fascicul de particule încărcate dezvoltată atât de Statele Unite cât şi de Uniunea Sovietică în timpul războiului rece.

Deşi, în timpul vieţii sale, guvernul american nu s-a arătat prea interesat de ideile lui Tesla, la moartea sa agenţii FBI au strâns toate documentele acestuia, iar o parte dintre acestea au fost trimise la Baza aeriană Patterson din Ohio, unde a fost demarat „Proiectul Nick”, un proiect secret despre care guvernul american nu a dat niciodată detalii.