Proiect de lege de inspiraţie rusă, pe care a încercat să îl impună PSD-ul în perioada Dragnea, pe masa Senatului. Sute de ONG-uri le scriu parlamentarilor
Peste patru sute de ONG-uri au semnat o scrisoare deschisă contra unui proiect de lege aflat pe agenda Senatului. Este vorba de un proiect de lege iniţiat de AUR, prin care asociaţiile şi fundaţiile sunt obligate să facă publică identitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice care le fac donaţii.
"Instituirea unei obligaţii generale de publicare a identităţii donatorilor unei asociaţii şi fundaţii, în condiţiile în care instituţiile statului român deţin aceste informaţii şi au toate instrumentele legale de a acţiona atunci când identifică o situaţie de nelegalitate, căreia i se alătură sancţiuni excesiv de drastice, respectiv suspendarea activităţii pentru simpla nedepunere a acestei declaraţii, urmată de dizolvarea de drept, sunt măsuri disproporţionate care transformă organizaţiile private într-un obiect al suspiciunii publice permanente şi le pot pune în imposibilitatea de a funcţiona", arată ONG-urile în scrisoarea adresată parlamentarilor.
Conform proiectului, în Ordonanţa de Guvern 26/2000 care reglementează activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor, se introduce un articol nou, care prevede ca aceste forme asociative sunt obligate să depună la Fisc declaraţii anuale „cu privire la toate veniturile şi sursele de finanţare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, şi juridice”.
Proiectul de lege a primit aviz negativ atât din partea Consiliului legislativ, cât şi a Consiliului Economic şi Social. Pe lângă numeroasele carenţe de redactare, ambele instituţii au semnalat încălcarea legislaţiei europene şi a deciziilor obligatorii ale Curţii de Justiţie a UE. A fost invocat precedentul creat de Viktor Orban în Ungaria, al cărui guvern a adoptat o lege similară, care a fost sancţionată atât de Comisia Europeană, cât şi de CJUE.
În pofida acestor consideraţii, o largă majoritate din Comisia Juridică a Senatului a votat în favoarea proiectului de lege. Conform unor surse din Comisie, au votat „pentru” reprezentanţii AUR, PSD şi PNL, iar „împotrivă” cei ai USR şi UDMR.
Reamintim că un proiect asemănător a fost intiiat de Liviu Pleşoianu (PSD) în 2017 (epoca Dragnea) împreună cu Şerban Nicolae. Acesta prevedea obligaţia ca ONG-urile să publice semestrial o declaraţie detaliată de venituri şi cheltuieli, în care să apară fiecare persoană care a donat bani, precum şi valoarea donaţiei respective. „Nepublicarea declaraţiei atrage de drept suspendarea activităţii asociaţiei pentru 30 de zile. Dacă în acest termen declaraţia nu este publicată, asociaţia, fundaţia său federaţia îşi încetează activitatea de îndată”, se arăta în proiect.
La momentul respectiv, iniţiativa a fost criticată de numeroase ONG-uri şi de organisme europene. Comisia de la Veneţia a afirmat că obligarea ONG-urilor să publice periodic identitatea donatorilor poate avea un „efect de intimidare asupra societăţii civile” şi poate intra în conflict cu libertatea de asociere şi dreptul la viaţă privată.
Redăm integral scrisoarea deschisă
Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenţei. Transparenţa nu trebuie transformată în mecanism de control al societăţii civile.
Doamnelor şi domnilor care ne reprezentaţi în Parlamentul României,
Vă transmitem îngrijorarea noastră profundă cu privire la iniţiativa legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, care va fi dezbătută astăzi în plenul Senatului României şi ulterior în Camera Deputaţilor, în calitatea sa de Camera decizională.
Instituirea unei obligaţii generale de publicare a identităţii donatorilor unei asociaţii şi fundaţii în condiţiile în care instituţiile statului român deţin aceste informaţii şi au toate instrumentele legale de a acţiona atunci când identifică o situaţie de nelegalitate, căreia i se alătură sancţiuni excesiv de drastice, respectiv suspendarea activităţii pentru simpla nedepunere a acestei declaraţii, urmată de dizolvarea de drept, sunt măsuri disproporţionate care transformă organizaţiile private într-un obiect al suspiciunii publice permanente şi le pot pune în imposibilitatea de a funcţiona.
Sunteţi în poziţia de a opri rapid un demers care este începutul unui proces de restrângere accelerată a spaţiului civic din România, care se aseamănă cu tiparul folosit în Rusia şi, ulterior, în alte câteva state sancţionate ferm de instanţe judecătoreşti şi instituţii din Uniunea Europeană şi Consiliul Europei.
Textul propus ridică probleme serioase de constituţionalitate, compatibilitate cu standardele europene privind dreptul la libera asociere, dreptul la viaţă privată şi încălcări ale standardelor de calitate a legii. Conform art. 53 din Constituţia României, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale poate fi restrâns numai în anumite cazuri limitativ prevăzute de Constituţie. Chiar şi aşa, restrângerea poate fi dispusă numai dacă urmăreşte un scop legitim, este necesară într-o societate democratică, iar măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
Adăugăm argumentele noastre celor deja aduse în avizele negative ale Consiliului Economic şi Social, Consiliului Legislativ şi Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi din Senatul României. Argumentele care stau la baza solicitării noastre sunt prezentate în Anexă şi demonstrează că iniţiativa legislativă nu este oportună.
Vă solicităm să acţionaţi în spiritul standardelor internaţionale la care România a aderat prin decizia sa suverană de a fi membră atât a Uniunii Europene, cât şi a Consiliului Europei şi să finalizaţi procesul legislativ pentru această iniţiativă fie prin respingere ei cu celeritate, fie prin retragerea ei de către iniţiatori.
Încurajăm autorităţile şi instituţiile publice din România care colectează date cu privire la activitatea organizaţiilor neguvernamentale să comunice cum procesează aceste date, dacă şi cum sunt folosite în scopul pentru care au fost colectate şi să facă demersurile legale pe care le au în competenţă pentru a furniza celor care au drept de iniţiativă legislativă şi publicului datele necesare care să fundamenteze eventualele reglementări viitoare.
Elaborarea oricărui act normativ trebuie să aibă un scop legitim care să fie ancorat într-o realitate bazată pe date concrete, astfel încât societatea să aibă încredere în actul de legiferare, care să elimine costurile inutile.
Lista integrala a semnatarilor poate fi citită aici.
