USR vrea să schimbe legea cetăţeniei. Proiect în sprijinul tinerilor basarabeni

Numeroşi basarabeni care, minori fiind, au obţinut cetăţenia odată cu părinţii lor, s-au trezit într-o situaţie efectiv dramatică pentru mulţi dintre ei - deşi aveau CNP românesc, paşaport şi/sau buletin, în momentul în care actele de identitate le-au expirat şi au vrut să obţină altele s-au trezit că li se spune că nu-s cetăţeni români, căci nu figurau în baza de date a Direcţiei Generale de Paşapoarte. Consecinţele sunt uşor de imaginat - cei care studiază la facultăţi din străinătate în baza paşaportului românesc se văd în situaţia de a-şi întrerupe studiile, cei care muncesc să-şi piardă locurile de muncă.

În calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul USR Matei Dobrovie şi-a asumat soluţionarea acestei probleme şi a depus, miercuri, un proiect legislativ vizând modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991.

Deputatul a cerut ca proiectul să fie adoptat în procedură de urgenţă, astfel încât persoanele care, minore fiind, au dobândit cetăţenia română odată cu părinţii lor, fără a fi incluse în certificatul de cetăţenie al acestora (intrând astfel în posesia actelor româneşti pe baza actelor părinţilor) să nu se mai trezească în situaţia halucinantă de a li se spune că nu sunt cetăţeni români.

"Situaţia a fost generată de o comunicare inter-instituţională deficitară între Direcţia Generală de Paşapoarte şi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Direcţia Generală de Paşapoarte poate înscrie doar date aflate în evidenţele sale (care sunt în permanenţă actualizate pe baza documentelor transmise de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie).

De-a lungul activităţii sale, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie nu a eliberat documente care să ateste dobândirea cetăţeniei române odată cu părinţii de către minorii neincluşi în certificatul de cetăţenie română al părinţilor. Astfel, în legătură cu această categorie de persoane, actualizarea se dovedeşte a fi inexistentă.

Consecinţa imediată este aceea a imposibilităţii de exercitare a vocaţiei de cetăţean român, deşi această calitate a fost dobândită în condiţiile legii. Cel mai mult au de suferit cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, în special tinerii din Republica Moldova. Pe baza paşaportului românesc, aceştia primesc drept de şedere, de muncă sau posibilitatea de a urma anumite studii în ţări ale Uniunii Europene.

Întrucât statul român refuză să le reînnoiască paşapoartele, ei sunt obligaţi să renunţe la tot ceea ce au clădit cu mari eforturi peste hotare. La momentul actual, singura soluţie posibilă pentru rezolvarea acestei probleme este cea a depunerii unui nou dosar pentru dobândirea cetăţeniei române, deşi pentru persoana în cauză nu a intervenit vreun caz de pierdere a cetăţeniei române", susţine Matei Dobrovie.

Dobrovie mai precizează că, dat fiind absurdul acestei soluţii şi urgenţa remedierii situaţiei prezentate, propunerea legislativă vizează introducerea unei proceduri de recunoaştere a dobândirii cetăţeniei române odată cu părinţii de către minorii neincluşi în certificatul de cetăţenie română al părinţilor.

Astfel, în baza unei cereri adresate Comisiei de Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie şi în urma verificărilor făcute de această Comisie, Preşedintele Autorităţii va emite un ordin de recunoaştere a dobândirii cetăţeniei române odată cu părinţii. Dacă titularul dreptului la recunoaştere este încă minor, Comisia va elibera, pe baza acestui ordin, un certificat de recunoaştere a dobândirii cetăţeniei române odată cu părinţii, ce va avea forţa probantă a unui certificat de cetăţenie. Dacă persoana în cauză a devenit majoră, acesteia i se va elibera un certificat de cetăţenie distinct. Astfel, în ambele cazuri, titularul dreptului la recunoaştere va primi o dovadă a cetăţeniei române, ce va fi înregistrată şi în evidenţele Direcţiei Generale de Paşapoarte.

Potrivit lui Dobrovie, introducerea unei astfel de proceduri este necesară şi prezintă următoarele avantaje:

Soluţionarea cererii de recunoaştere se va face într-un termen scurt, comparativ cu analiza unui nou dosar de dobândire a cetăţeniei române, întrucât Comisia de Cetăţenie are obligaţia de a analiza cererile de urgenţă şi cu precădere, Preşedintele ANC trebuie să emită ordinul de recunoaştere în termen de 3 zile de la constatarea îndeplinirii condiţiilor legale, iar condiţia depunerii jurământului a fost eliminată, dar fiind faptul că această procedură priveşte recunoaşterea, iar nu acordarea vocaţiei de cetăţean român.

Numărul de documente ce trebuie să însoţească cererea este redus: un document care atestă cetăţenia română a părinţilor/părintelui, acordul celuilalt părinte/hotărârea judecătorească prin care s-a decis dobândirea cetăţeniei române de către minor odată cu unul dintre părinţii săi, precum şi un act de stare civilă care dovedeşte filiaţia copilului faţă de părintele cetăţean român şi implicit vârsta acestuia la data dobândirii cetăţeniei de către părinte.

Actualizarea corespunzătoare a evidenţelor Direcţiei Generale de Paşapoarte