UPDATE - Zi decisivă pentru Ponta. Magistraţii de la Curtea Supremă judecă dosarul plagiatului

Cazul de plagiat al premierului Victor Ponta va ajunge din nou luni pe masa judecătorilor de la Curtea Supremă, care vor trebui să decidă dacă premierul poate fi sau nu tras la răspundere.
Victor Ponta, preşedinte PSD (Epoch Times România)
Andrei Pricopie
17.03.2014

UPDATE - Magistraţii Curţii Supreme au decis că premierul Victor Ponta nu va fi cercetat pentru plagiat, respingând contestaţia formulată de Adrian Papahagi, Mihail Neamţu şi Augustin Ofiţeru, prin care aceştia solicitau infirmarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale şi redeschiderea dosarului.

Decizia instanţei de a respinge contestaţia la soluţia de clasare a dosarului nu însemană că premierul Ponta nu a plagiat lucrarea, judecătorii nu au analizat lucrarea pe fond. Se aşteaptă acum motivarea instanţei pentru a vedea de ce a fost considerată inadmisibilă contestaţia. Probabil cei trei care au depus-o nu aveau dreptul să depună o astfel de plângere.

***

Cazul de plagiat al premierului Victor Ponta va ajunge din nou luni pe masa judecătorilor de la Curtea Supremă, care vor trebui să decidă dacă premierul poate fi sau nu tras la răspundere. Decizia Instanţei Supreme va fi definitivă.

În 2012 revista Nature l-a acuzat pe premierul Victor Ponta ca şi-a copiat teza de doctorat, iar în 2013 Parchetul General condus de Tiberiu Niţu a decis că nu poate măsura cantitativ cât a copiat Ponta în lucrarea sa de doctorat.

Soluţia Parchetului General de a nu începe urmărirea penală pe numele premierului a fost contestată la Înalta Curte de Adrian Papahagi, Mihail Neamţu şi Augustin Ofiţeru, aceasta fiind ultima cale de atac faţă de rezoluţia procurorilor. Avocatul denunţătorilor a solicitat infirmarea soluţiei de neîncepere a urmării penale, redeschiderea dosarului de plagiat, începerea urmăririi penale pe numele premierului şi administrarea legală a probelor propuse.

Motivul invocat de avocatul celor trei denunţători a fost că procurorul de caz a administrat probe fără să înceapă urmărirea penală şi a preluat integral expertizele Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), structură aflată în subordinea Guvernului. Denunţătorii au anunţat că vor cere alte expertize decât cele făcute de structurile din subordinea Guvernului.

În replică, avocatul premierului şi reprezentantul Parchetului General au solicitat respingerea cererii ca redeschidere a dosarului.

În 22 august 2012, Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru au făcut denunţul în acest caz la Parchetul instanţei supreme. Aceştia au afirmat că din totalul de 292 de pagini ale lucrării "Răspunderea în dreptul internaţional umanitar", publicată de Editura Universul Juridic în 2010, lucrare avându-i ca autori pe Victor Ponta şi Daniela Coman, "un număr de 113 pagini nu constituie o operă de creaţie originală proprie, ci reprezintă o însuşire frauduloasă a produsului de craţie intelectuală a patru autori".

„Furtul prezintă şi reprezintă mereu un pericol social. Plagiatul lui Ponta - o găinărie intelectuală - trebuie pedepsit pentru a stârpi obrăznicia celorlalţi hoţi din mediul academic. Mâine voi pleda în faţa judecătorilor de la Înalta Curte”, a declarat recent Mihail Neamţu.

La ultimul termen din 4 martie, Adrian Papahagi declara: „Am ieşit de la ICCJ. În chestiunea plagiatului lui Ponta, am pledat în faţa completului de judecată pentru desfiinţarea rezoluţiei de NUP, pe care o consider nelegală şi netemeinică. Fapta (cartea plagiată) există, iar decizia de NUP se bazează în principal pe expertizele ORDA şi CNATDCU, instituţii influenţate politic (expertul ORDA a fost promovat, iar comisia de etică a ministerului a fost influenţată de ministrul de la acea vreme, Liviu Pop). Sper că judecătorii vor da undă verde începerii urmăririi penale şi că noul procuror va recurge la expertize realmente independente. Să remarcăm însă că Ponta şi-a creat o plasă de siguranţă: în noul Cod Penal, art. 141 din legea 8/1996 a fost modificat, precizând că "împăcarea înlătură răspunderea civilă". Cu alte cuvinte, chiar dacă va începe urmărirea penală, Ponta nu riscă o condamnare”.

„Am încredere că judecătorii Înaltei Curţi vor da undă verde urmăririi penale a plagiatorului Ponta. Luni, Ponta ar trebui să urmeze exemplul plagiatoarei Duminică. O primă observaţie la Înalta Curte, aşteptând să ne vină rândul: procurorii şi judecătorii sunt tineri şi infinit mai bine pregătiţi decât avocaţii apărării. Vin zile grele pentru infractorii din România”, a declarat Adrian Papahagi.

Un aspect care poate nu îl ştie Adrian Papahagi este că preşedintele completului este Simona Neniţă, soţia fostului avocat al lui Cătălin Voicu, Dinu Mihai. Însă este o şansă, pentru că celelalte două judecatoare au la activ senţinte împotriva lui Cătalin Voicu şi respectiv Relu Fenechiu.

Un scenariu halucinant

Conform Constituţiei, dacă împotriva prim-ministrului s-a declanşat urmărirea penală pentru vreo infracţiune, atunci, la sesizarea procurorilor, preşedintele României are dreptul să-i retragă premierului mandatul. Dacă se întâmplă un asemenea eveniment, atunci este apanajul preşedintelui de a investi o persoană, din orice partid – pentru că prin desfiinţarea USL nu mai există o majoritate câştigătoare rezultată din alegeri –, cu rolul de a forma viitorul Guvern. Dacă de două ori este respinsă propunerea prezidenţială, automat trebuie organizate alegeri parlamentare anticipate.

Istoria plagiatului lui Ponta

Premierul Victor Ponta a obţinut titlul de doctor în drept în cadrul Universităţii Bucureşti, în iulie 2003, îndrumătorul ştiinţific al lucrării fiind fostul premier Adrian Năstase.

La 18 iunie 2012, publicaţia Nature a afirmat că Victor Ponta, „prim-ministrul României, a fost acuzat că ar fi copiat secţiuni mari ale tezei sale de doctorat în drept din 2003 din publicaţii anterioare, fără să pună referinţe exacte”. Potrivit unei analize publicate de TVR, reiese că mare parte din lucrare a fost copiată, cuvânt cu cuvânt, din alte 4 lucrări, fiind prezentate în paralel pasajele copiate din teza de doctorat cu textele sursă. O altă analiză în paralel a textelor, realizată de jurnaliştii de la România Liberă, a indicat nu doar o preluare a părţilor informative, ci şi a aprecierilor personale ale autorilor, a întrebărilor retorice puse de ei, a referirilor la texte mai vechi ale aceluiaşi autor, precum şi greşeli de ortografie.

În total ar fi vorba de 85 de pagini, conform Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), deşi în presă se vehiculau cifre de la 30 până la 130 de pagini plagiate din aceste lucrări.

Premierul a catalogat acuzaţia de plagiat drept „o mizerie politică ... o execuţie mafiotă”.

Pe 29 iunie 2012, CNATDCU a decis oficial că Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat, copiind cuvânt cu cuvânt 85 de pagini.

Pe de altă parte, la 18 iulie 2012, Consiliului Naţional de Etică a decis că Victor Ponta nu şi-a plagiat teza de doctorat „respectă cerinţele academice din acea perioadă (2003) şi este comparabilă din punct de vedere al acestor cerinţe cu alte teze de doctorat susţinute în acea perioadă”, adăugând că „nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta şi-ar fi însuşit paternitatea unor idei, concepte, modele care nu-i aparţineau şi le-ar fi prezentat drept contribuţii personale originale”.

O altă decizie a venit pe 20 iulie 2012, când Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti a decis că premierul Ponta a plagiat intenţionat, găsindu-se pasaje copiate pe 115 pagini din cele 297.

De asemenea, potrivit raportului ştiinţific întocmit de trei profesori de drept, de la Sorbona, Universitatea din Strasbourg şi Universitatea din Bucureşti, reiese că este vorba de un plagiat vădit, cu încălcarea voită a normelor universitare.

În 29 iulie 2012, membri ai comunităţii academice (din Universităţile Bucureşti, Cluj şi din străinătate) au semnat o scrisoare deschisă, prin care susţin deciziile comisiilor care au dat verdictele de plagiat în cazul Ponta, şi în care îl acuză pe primul ministru de utilizarea aparatului guvernului şi a unor tertipuri procedurale, pentru a muşamaliza un fapt evident: plagiatul său.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor