Gazele de şist şi metamorfoza premierului român

Pe vremuri, pretutindeni în România, macarale râdeau în Soare, argintii.

Astăzi, cei care străbat ţara vor observa că nefericitele macaralele au fost înlocuite cu sonde ce sfredelesc subsolul explorând nimeni nu ştie cu certitudine ce. Cel mai probabil, gaze de şist, considerate resursă strategică de către guvernul fost până de curând USL. Cu certitudine nu se ştie însă, căci acordurile petroliere în baza cărora au fost construite respectivele sonde sunt ţinute secrete de către Guvern.

Cei care au urmărit evoluţia politică a premierului îşi amintesc poate de faptul că înainte să vină la putere, Ponta se erija în opozant al gazelor de şist. În moţiunea de cenzură din aprilie 2012 ce a dus la căderea guvernului MRU, ULS-ul, aflat în opoziţie atunci, acuza executivul că "a acordat licenţe de exploatare pentru resurse importante, fără dezbatere publică, fără transparenţă şi încălcând legea, reproşând guvernului MRU că, în 20 martie , Guvernul a aprobat 3 HG-uri prin care se încheiau acorduri petroliere de concesiune către compania americană Chevron, pentru explorare-dezvoltare-exploatare a gazelor de şist în Dobrogea.

USL-ul de la începutul lui 2012 se "întreba" de ce Guvernul a aprobat acorduri petroliere cu o singură companie, deşi mai existau şi alte companii care ar fi dorit să încheie astfel de acorduri petroliere cu autorităţile române şi de ce respectivele acorduri au fost secretizate. "Am atras atenţia şi noi, USL, şi societatea civilă asupra faptului că în legislaţia privitoare la protecţia informaţiilor clasificate se interzice expres secretizarea în bloc a contractelor sau acordurilor.", se afirmă în moţiunea USL.

După ce a preluat puterea de la MRU, căruia îi reproşa că a încheiat acorduri exclusiv cu Chevron pentru explorare-dezvoltare-exploatare a gazelor de şist în Dobrogea, Ponta a remediat situaţia, dând HG după HG, în favoarea mai multor companii, unele dintre ele de mare- mare anvergură şi potenţial.

Nici doi ani mai târziu, în Buzău, Vrancea, Prahova au început să răsară sonde, maşinile Prospecţiuni S.A. străbat ţara în lung şi în lat detonând explozibili, montând cabluri şi ţăruşi. Nimeni nu ştie cu certitudine ce se explorează, ce se prospectează, căci acordurile aprobate prin HG-uri de guvernul Ponta sunt secrete, faptă pentru care, în 2012, USL cerea demisia guvernului MRU.

HG-uri date de Guvernele Ponta

Guvernul Ponta I

În noiembrie 2012, guvernul Ponta I a adoptat HG 1153 privind aprobarea Acordului petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX-10 Parta, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi AuDAX Resources Ltd. În 4 decembrie 2012 guvernul emitea alte cinci HG-uri cu privire la aprobarea de acorduri petroliere de concesiune în vestul ţării, în judeţul Arad (Curtici, Paulis, Adea) şi în judeţul Bihor (Tulca).

Merită o atenţie specială HG-ul privind perimetrul EX-4 Tulca, prin care Guvernul îşi exprimă acordul că resursele din zonă să fie concesionate către CLARA PETROLEUM LTD, o companie înfiinţată în Anglia în anul 2008, care are un singur angajat, ce deţine şi calitatea de patron. Compania avea la data respectivă o cifră de afaceri de 100 de lei.

Resursele din perimetru EX-6 Curtici România au fost concesionat către MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company împreună cu S.C. Expert Petroleum – S.R.L, firmă înfiinţată în 2005 şi care în 2010 avea 15 angajaţi. Gazele naturale din perimetrul EX-2 Tria au fost concesionate către compania canadiană EAST WEST PETROLEUM CORP iar perimetrul EX-9 Păuliş a fost concesionat către compania S.C. UNIVERSAL PREMIUM – S.A., o societate din Bucureşti cu 5 angajaţi. Tot companiei UNIVERSAL PREMIUM i-au fost Concesionate şi resursele din EX-11 Buziaş.

Merită reamintit că toate aceste HG-uri au fost date cu doar 5 zile înainte de alegerile legislative în care PSD-ul intra ca opozant al gazelor de şist, mizând pe voturile celor ce se opuneau fracturării hidraulice, metodă asociată cu poluarea apelor şi pământului, cutremure şi alte efecte nefaste pentru mediu şi om.

HG-uri date de guvernul Ponta 2

În 2013, şirul HG-ului a continuat. Opinia publică, de acum revoltată de transformarea pungeştenilor în "ecoterorişti" păziţi zi şi noapte de jandarmi pentru a nu deranja lucrările Chevron, a aflat în noiembrie, cu stupoare, că guvernul a permis explorarea de hidrocarburi la Băile Felix - Sanmartin. Tot în noiembrie, guvernul a dat HG-uri şi pentru alte două perimetre, respectiv EX - 8 Biled şi EX - 7 Periam din Timiş. Toate cele trei HG-uri au fost în favoarea firmei East West Petroleum Corp. În spatele concesiunilor East West Petroleum Grup din România stă gigantul rus Gazprom, prin NIS.

Ce vor explora companiile petroliere, de fapt?

Nu se ştie exact. Dacă Chevron a recunoscut că va explora gaze de şist, restul companiilor neagă că intenţionează aşa ceva, sau tac.

"Am atras atenţia şi noi, USL, şi societatea civilă asupra faptului că în legislaţia privitoare la protecţia informaţiilor clasificate se interzice expres secretizarea în bloc a contractelor sau acordurilor." afirma USL-ul în 2012 în moţiunea de cenzură contra guvernului MRU.

Cu toate acestea, la doi ani după memorabila moţiune, USL face exact ce a făcut MRU, a secretizat contractele/acordurile în bloc. Singurele acorduri petroliere pe care USL le-a desecretizat sunt acordurile aprobate în martie 2012 de guvernul MRU, şi aceasta deoarece firma Chevron nu a făcut un secret din faptul că intenţionează să exploateze gaze de şist şi a permis desecretizarea lor.

Totuşi, şi guvernul Ponta II s-a văzut obligat la un moment dat să desecretizeze un acord. În urma uriaşului scandal izbucnit după ce s-a aflat că guvernul permite exploatări la Băile Felix, una din cele mai cunoscute staţiuni de la noi, la insistenţele societăţii civile, a cetăţenilor şi primarului din Sanmartin, acordul petrolier cu East West Petroleum (EWP) a fost desecretizat.

Acordul petrolier este însă foarte vag. Conform unei analize făcute de ebihoreanul.ro, actul face referire doar la "operaţiuni petroliere", definite drept "ansamblu de activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare a unui zăcământ petrolier", zăcământul fiind definit la rândul său ca o acumulare de "substanţe minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale (...) care se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei". Cu alte cuvinte, acordul nu menţionează expres gazele de şist, dar permite exploatarea lor, căci gazele de şist sunt tot hidrocarburi naturale, doar că, spre deosebire de hidrocarburile convenţionale, se găsesc la adâncimi mai mari iar pentru extragerea lor se folosesc alte tehnologii, respectiv fracturarea hidraulică, atât de nocivă pentru apă şi sol. Trebuie reamintit că legislaţia românească nu face diferenţa între hidrocarburile convenţionale şi cele neconvenţionale, iar gazele de şist nu sunt reglementate distinct.

Ebihoreanul a comparat acordul East West Petroleum cu cele încheiate cu Chevron, aprobate în martie 2012 de MRU şi desecretizate în mai 2012 în urma scandalului ce a urmat. Fiecare din cele trei acorduri ANRM- Chevron este identic cu cel ANRM- East West Petroleum, vorbind despre aceleaşi "operaţiuni petroliere". Prin extensie, cum Chevron poate explora/exploata gaze de şist în baza respectivelor acorduri, acelaşi lucru îl poate face şi EWP.

Nu se ştie dacă şi restul acordurilor petroliere aprobate prin HG-uri de Guvernele Ponta sunt identice sau nu cele Chevron şi EWP, câtă vreme guvernul nu le desecretizează, se poate doar presupune că ANRMR a mers pe acelaşi şablon conceptual şi că difereau doar anexele la acorduri, secretizate şi ele de guvern.

Metamorfoza premierului

Între timp, Ponta care în 2012 se erija în opozant al gazelor de şist s-a metaformozat în premierul care a abilitat jandarmii să intervină fără menajamente la Pungeşti.

Metamorfoza lui Ponta s-a petrecut treptat.

Ponta intra la guvernare anunţând că, una dintre priorităţile sale pentru guvernul său este instituirea unui "Moratoriu privind exploatarea gazelor de şist până la finalizarea studiilor ce se află în derulare la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fracţionare hidraulică". Moratoriul presupunea că autorităţile nu eliberau avize şi autorizaţii firmelor interesate de acest tip de resurse. Acest moratoriu se pare că nici n-ar fi existat de fapt, decât la nivel declarativ-electoral. Activiştii de mediu au vrut să consulte documentul, dar nu l-au găsit publicat în nici un Monitor Oficial.

Câteva luni mai târziu, în iulie 2012, Ponta, iniţiatorul "moratoriului" anti gaze de şist anunţa că îl va avea drept consilier pe probleme strategice şi de securitate pe generalul în retragere Wesley Clark, membru în Consiliul director al companiei BNK Petroleum, companie petrolieră în care Soros a cumpărat, prin intermediul fondului său de investiţii Quantum Partners LP, 20% din acţiuni. Potrivit site-ului oficial, compania în conducerea cărei se afla Wesley Clark are operaţiuni în domeniul gazelor de şist în Polonia.

Au venit apoi HG-urile din 2012. În mai 2013, cu şase luni înainte de momentul Pungeşti şi la un an de la Moratoriul inexistent, Ponta îşi pregătea terenul pentru a da drumul la explorarea gazelor de şist, dacă se poate păstrându-şi capitalul de imagine intact. Conform unui document publicat de Hotnews, cu o jumătate de an înainte de primele proteste de la Pungeşti, consilierul de stat, Dragoş Andrei, îl informa pe şeful guvernului că le-a propus reprezentanţilor Chevron "organizarea unui eveniment la sediul guvernului pentru lansarea oficială a proiectului de explorare a gazelor de şist de către firma Chevron în România". Consilierul de stat vorbeşte în documentul menţionat despre "necesitatea elaborării unei strategii pe termen mediu şi lung de comunicare a proiectului explorării gazelor de şist şi eventual al exploatării acestora în România, aspect solicitat şi de Primul Ministru. Guvernul îşi propunea să îl implice în campania de imagine pro exploatare gaze de şist şi pe senatorul PSD Damian Drăghici, actual consilier al lui Ponta, personalitate recunoscută în rândul minorităţii rome, dată fiind prezenţa importantă a acestei minorităţi rome în zonele preconizate pentru explorări.

Cu sau fără Damian Drăghici, strategiile de informare au fost un eşec. Deloc convinşi de faptul că tehnologiile Chevron sunt sigure, românii au început o lungă serie de proteste împotriva exploatării gazelor de şist, culminând, în octombrie, cu momentul Pungeşti.

La mijlocul lui octombrie, pungeştenii au ieşit, cu mic cu mare în drum, aşezându-se în calea utilajelor trimise de companie pentru a demara lucrările de instalare a unei sonde pentru gaze de şist. Lanţul uman al sătenilor a fost spulberat cu violenţă nejustificată de jandarmii aflaţi în subordinea guvernului Ponta II iar de la începutul lui decembrie, când Chevron şi-a retrimis utilaje în sat, localitatea a fost ocupată de jandarmi. Femei, bătrâni, copii, au fost loviţi, intimidaţi, amendaţi, agresaţi iar Siliştea-Pungeşti a fost transformată în zona de siguranţa specială unde drepturile constituţionale ale oamenilor sunt încălcate grav şi în mod constant.

Prin toată ţară circulă maşini Prospecţiuni S.A, compania ce face testări înaintea demarării explorării gazelor de şist. Aproape că nu există zone în România unde angajaţii Prospecţiuni să nu fi pus cabluri şi ţăruşi. În Buzău, la Glodeanu-Siliştea,cablurile trec până şi prin cimitir iar în Laslea – Sibiu, vezi cabluri şi detonatori pe lângă gardurile caselor din sat. În Vaslui, la Războieni, aceeaşi Prospecţiuni S.A. a detonat explozibili pe proprietăţile oamenilor, fără să se deranjeze să ceară şi permisiunea lor. Pretutindeni în ţară se fac foraje şi se instalează sonde despre care nimeni nu ştie cu exactitate ce tip de hidrocarburi exploatează, cu ce tehnologie şi cum. La Scultenici, Buzău, bălţile de apă ce mustesc pe lângă sondă fac bulbuci, ca şi cum ar ieşi gaze din pământ.

În satele pe lângă care au răsărit sonde apele din fântâni au fost poluate, nu se pot bea şi miros urât, casele se crapă de la vibraţiile cauzate de maşinile de mare tonaj, oamenii trăiesc în huruit de sonde ridicate la câteva sute de metri de casele lor. Gazele de şist au ajuns parte a strategiei de dezvoltare naţională a guvernului Ponta pentru următorii ani. Ca argument în favoarea exploatării gazelor de şist, pe care cândva o hulea, numai fiindcă era de acord cu ea Băsescu, premierul explică faptul că explorarea va dura câţiva ani şi până când se va trece la exploatare propriu-zisă tehnologiile - care au produs dezastru în SUA - cu siguranţă vor evolua.

Nota redacţiei: Îi mulţumim doamnei Marina Ştefan pentru materialele puse la dispoziţie şi sprijinul acordat la realizarea acestui articol.