Un virus demult uitat ar putea reveni, iar Statele Unite nu sunt pregătite, atenţionează cercetătorii

Febra galbenă, o boală transmisă de ţânţari care a făcut ravagii în sud în anii 1800, ar putea să reapară în Statele Unite, potrivit unui nou studiu.

"În prezent, populaţia americană este aproape în totalitate nevaccinată împotriva febrei galbene, iar în stocul naţional strategic al SUA nu există doze de vaccin", au scris autorii unui articol recent publicat în New England Journal of Medicine.

Aceştia au adăugat: "În timpul unei epidemii de proporţii, febra galbenă ar putea distruge rapid populaţiile neimunizate din sudul Americii şi este puţin probabil ca guvernul american să fie pregătit să achiziţioneze şi să distribuie vaccinuri în timp util, chiar dacă ar exista o cerere publică".

Autorii au declarat că populaţiile mari din oraşele din sud-estul SUA, precum Galveston (statul Texas), Houston (statul Texas), New Orleans (statul Louisiana), Mobile (statul Alabama), Tampa (statul Florida) şi Corpus Christi (statul Texas), se pot confrunta cu o epidemie a virusului, răspândită prin intermediul ţânţarului Aedes aegypti.

"În anii 1800, febra galbenă a provocat epidemii urbane extrem de letale şi devastatoare din punct de vedere economic în oraşele de coastă din sudul SUA şi în cele de pe râul Mississippi", au declarat autorii.

"Uneori era cunoscută sub numele de 'yellow jack', de la numele unui steag nautic arborat de navele care soseau din Caraibe şi care erau puse în carantină din cauza unor cazuri suspecte de boală".

Potrivit Centrului american pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC), febra galbenă nu are leac, iar cei care dezvoltă o boală severă au şanse mari de deces.

Însă CDC a subliniat că febra galbenă este o "cauză foarte rară de îmbolnăvire" în Statele Unite şi că este răspândită prin intermediul ţânţarilor Aedes aegypti, despre care oficialii spun că se găsesc în unele zone din America de Sud şi Africa.

Virusul nu poate fi transmis de la o persoană la alta.

Febra galbenă nu se poate transmite prin tuse şi poate fi răspândită doar prin intermediul ţânţarilor infectaţi, potrivit oficialilor.

Site-ul spitalului american Cleveland Clinic menţionează că o persoană infectată cu febră galbenă poate transmite virusul unui ţânţar care o înţeapă, iar ţânţarul îl poate transmite unei alte persoane după ce o înţeapă.

"Dacă aţi fost diagnosticat cu febră galbenă, continuaţi să vă acoperiţi. Nu vreţi ca un ţânţar să vă înţepe şi apoi să înţepe pe altcineva", se arată pe site.

Însă nu există tratament. Oficialii recomandă ca oricine merge în zonele tropicale să facă vaccinul împotriva febrei galbene.

"Ocazional, călătorii infectaţi au exportat astfel de cazuri în ţări care nu au febră galbenă", precizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pe site-ul său.

"Cu toate acestea, boala se poate răspândi cu uşurinţă într-o altă ţară doar dacă există specii de ţânţari capabile să o transmită, condiţii climatice specifice şi rezervorul animal necesar pentru a o menţine".

Simptomele virusului includ febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri de corp, vărsături şi greaţă. Formele severe ale bolii pot duce la funcţionarea deficitară a organelor, hemoragie şi icter (îngălbenirea ochilor şi a pielii).

Cu toate acestea, multe persoane nu prezintă deloc simptome, precizează OMS, iar majoritatea celor care dezvoltă simptome le văd dispărând în trei-patru zile.

Dar, a continuat OMS, un "mic procent" de cazuri de febră galbenă poate intra într-o "fază mai toxică" după 24 de ore de la reducerea simptomelor iniţiale, cu febră mare şi cu afectarea mai multor organe".

"În această fază, este posibil că oamenii să dezvolte icter (îngălbenirea pielii şi a ochilor, de unde şi numele de febră galbenă), urină închisă la culoare şi dureri abdominale cu vărsături. Sângerările pot apărea din gură, nas, ochi sau stomac. Jumătate dintre aceşti pacienţi mor în termen de 7 [până la] 10 zile", mai precizează OMS.

Totodată, virusul este dificil de diagnosticat în stadiile sale incipiente, afirmă organizaţia ONU, deoarece are simptome similare cu alte boli.

"Cazurile mai grave pot fi confundate cu malaria severă, leptospiroza, hepatita virală (în special formele fulminante), alte febre hemoragice, infecţia cu alte flavivirusuri (cum ar fi febra hemoragică dengue) şi otrăvirea", se arată pe site-ul OMS.

"Testele de reacţie în lanţ a polimerazelor (PCR) în sânge şi urină pot detecta uneori virusul în stadii incipiente ale bolii. În stadiile ulterioare, este nevoie de teste pentru identificarea anticorpilor".

În fiecare an, din cauza febrei galbene mor aproximativ 30.000 de persoane din întreaga lume, se arată pe site-ul Cleveland Clinic.

În jur de 200.000 de persoane sunt infectate anual cu acest virus, se mai precizează pe site. Cele mai multe cazuri şi decese au loc în Africa.

Epidemiile de febră galbenă au ucis mii de oameni pe an în mai multe oraşe din SUA între 1793 şi 1905, potrivit cercetătorilor. Mii de oameni au murit în diferite focare în oraşe nordice precum Philadelphia, New York şi Boston, au constatat aceştia. Totuşi, aceste focare păreau să apară în principal în sud-estul SUA.

Experţii precizează că oamenii se pot proteja împotriva ţânţarilor în lunile mai calde purtând haine de protecţie şi folosind produse repelante împotriva insectelor.

"Credem că febra galbenă ar trebui să fie o prioritate în cadrul eforturilor noastre naţionale de pregătire pentru pandemii, având în vedere că acum sunt create condiţiile pentru ca 'yellow jack' să revină şi să îmbolnăvească multe persoane în oraşele din sudul Statelor Unite", au scris recent autorii raportului din New England Journal of Medicine.